Ai fost soarele care mi-a răsărit,
Vântul care mi-a-nţetit
Gândul că voi avea mereu
Picături de zâmbet în raiul meu.
Privirea, glasul, atingerea ta
Vor fi etern în mintea mea,
Aici le păstrez, le răsfoiesc zi de zi,
Ca pe o carte cu titlul „Am fost și Vom fi”.
Stau și aștept să-mi vindeci sufletul,
Să mă iubești, să-mi redai zâmbetul
Pe un chip ce te plânge ca de ploaie udat,
Revino și spune-mi de ce ai plecat?
Mi-e greu, fără tine când mă trezesc,
Mi-e greu, fără tine să mai trăiesc,
Ești sus, ești un înger, ești clipa din zi,
Ești încă speranța că iarăși vom fi…
Mă doare să știu că nu mai ești,
Mi-e dor să îmi spui cât mă iubești
Să simt că mă ai, că sunt a ta,
Mi-e dor și mă doare, dar nu voi uita.
Nu-ți spun „Adio”, ne vom reîntâlni
Undeva, cândva
Iarăși vom fi… împreună..
Dar nu acum..
Acum e târziu.. Rămas-bun..
Stau și aștept să-mi vindeci sufletul,
Să mă iubești, să-mi redai zâmbetul
Pe un chip ce te plânge ca de ploaie udat
Revino și spune-mi de ce ai plecat?
Mi-e greu, fără tine când mă trezesc,
Mi-e greu, fără tine să mai trăiesc,
Ești sus, ești un înger, ești clipa din zi
Ești încă speranța că iarăși vom fi..
Mi-e greu, fără tine când mă trezesc,
Mi-e greu, fără tine să mai trăiesc,
Ești sus, ești un înger, ești clipa din zi,
Ești încă speranța că iarăși vom fi… Amândoi…
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unei persoane dragi și dorința de a o reîntâlni. Vorbitorul își amintește cu drag de momentele petrecute împreună și speră la o revedere, deși recunoaște că momentul prezent este unul de despărțire.