Mi-e inima înfiorată
De-o fetiță pe care-o ador
Noaptea eu mă frământ și-ochii negri îi cânt
În versuri calde de dor!
N-am mai iubit niciodată
Și trăiam far’ să știu pentru ce
Azi în sufletul meu e lumină mereu
Știu de ce!
Așa fată nu-i de uitat!
Așa fată nu-i de-nșelat!
Prin ea iubești, prin ea dorești,
Prin ea simți că trăiești!
Așa fată nu-i de uitat!
Așa fată nu-i de-nșelat!
Fierbinți scântei din ochii ei
Promit ce vrei!
E-atâta de frumos
Ca să fii credincios
Fetiței ce iubești
Cât timp trăiești!
Așa fată nu-i de uitat!
Așa fată nu-i de-nșelat!
Cât o iubești
Când îi șoptești
„Ce dragă-mi ești!”
Sensul versurilor
Piesa exprimă o admirație profundă și o dragoste idealizată pentru o fată. Naratorul este complet fermecat de ea, simțind că prin ea descoperă adevărata esență a vieții și a iubirii.