De-ți amintești când te-am întâlnit,
Ce frumos zâmbeai și m-ai păcălit.
Nu știam că tu îmi ascunzi ceva,
Mi-ai rupt sufletul cu minciuna ta.
Doare, tare, și parcă sufletul îmi moare,
Dar o să vină vremea să-mi ceri în genunchi iertare.
Fiecare lacrimă ce o vars pentru tine,
Mai târziu o să se-ntoarcă și vei suferi ca mine.
Azi știu că nu fac bine că te caut și te sun mereu,
Am înțeles, te plictisesc, mai bine plec eu.
Mai târziu o să vrei să mă-ntorc înapoi,
Dar o să fie târziu pentru noi doi.
Refren (bis)
Doar atât mi-a rămas acum,
Iubirea ta făcută scrum
Și-o lacrimă, și-o lacrimă,
Ce o vars din inimă..
În locuri prin care cândva mă plimbam cu tine,
Astăzi le ocolesc, mi se par străine,
Fiindcă nu te mai am, ești departe de mine,
Mi-e tare greu și dor de glasul tău să ți-l ascult.
Păcat că n-ai știut niciodată cât te-am iubit eu de mult
Și tot ce mi-a mai rămas acum
Sunt câteva amintiri cu tine
Oricum aș vrea și-ncerc să le uit
Dar nu știu dacă pot, iubire
Și poate cândva o să vezi că tu n-ai știut să m-apreciezi
Și-o să vrei să te-ntorci la mine
Însă atunci o să fiu departe de tine.
Stiu ca nu fac bine ca te sun mereu,
Nu ma pot abtine, mor de dorul tau
Da-mi macar un semn, vreau sa stiu de tine
In genunchi te rog-nu fugi de mine..
Refren (x4)
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire. Naratorul își amintește de momentele frumoase, dar și de trădare, și realizează că a pierdut o iubire importantă. Acum, tot ce i-a rămas sunt amintiri dureroase și lacrimi.