Cretzoo – N-Am Mai Scris de-O Lună

S-au adunat atâtea, nu mai are rost să număr
Viața te face să plângi și nu-ți oferă nici un umăr
Nu-s nici trist, nici deprimat, crede-mă simt veselia
doar că n-am cu cin’ s-o-mpart
N-am mai scris de-o lună și când asta se întâmplă
de-obicei tot ce se-adună vars pe coală-ntr-o secundă,
fără virgulă sau punct, a fost o pauză-n nevoia
de a nu uita cine sunt, n-a fost suficient
Am resimțit ce simțeam când zâmbeam din întâmplare
Am văzut din nou culoare în ce de mult n-a fost atins de soare
Prefer să-nghit oceane, decât să mă pierd în mare
Și-aleg viața-n ciuda a ce vrea să mă omoare
Nu simt frică de moarte, nu am cum să mor de frică
Doar singurătatea mi-ar putea lua din nisip
Aș fi în stare să iubesc, mai mult decât să simt
Dar cui i-am oferit-o a zis „nu, merci”.
Prefer să renunț la mine decât să renunț la noi
Uneori simt nevoia liniștea în ploi s-o-nmoi
Decât să trăiesc cu frică prefer să mor în război
N-o să plec capul vreodată cât timp va mai am pe voi.
Nu-i soluție-n renunțare
niciodată prea târziu să-ți pui ambiția la-ncercare
În cel care în ger cade, n-o să vezi vreodată ceva bun
Și-n cel care când e soare, trage, o să vezi mai mult decât acum
Asta-i cert
Vreau să înțelegi, nu vreau să te cert
În dragoste nu văd condiții, cin’ te pune să alegi
între a rămâne și a pleca, te sfătuiesc să pleci
Scot, single după single, n-am răbdare de-un album
Cred că mi-am pierdut demult
Speranța că o să m-asculți când cânt
Ce scriu, e sau crud sau mult prea crunt
Și-o dau direct pe față nu încerc să mă ascund
Ce viață nenorocită,
nimic nu-i permanent ca o pictură pe sticlă
la un moment dat se sparge, și tot ce lasă-n urmă
sunt bucăți din ceva ce odată era fraged.
Prefer să renunț la mine decât să renunț la noi
Uneori simt nevoia liniștea în ploi s-o-nmoi
Decât să trăiesc cu frică prefer să mor în război
N-o să plec capul vreodată cât timp va mai am pe voi.
N-ai decât să faci ce vrei, tu fă de toate
Și-o să vezi că-ți pare rău când privești în spate
E important să nu te pierzi când ajungi departe
Și necesar să nu te ierți când ai greșit,
Poate, o să vrei să-nveți să te bucuri din nimicuri
și să-ncerci nu mai cauți fericirea ascunsă-n plicuri
Înțelegi ce ai avut, abia după ce rămâi singur
Și-o să-ți curme disperarea doar după ce înduri frigu
trăiește până-n zori, odihnește-te când mori, viața
ori e pește răpitor, ori e peștera cu flori
după deal vine munte, după munte vin mai multe
ori te bucuri de ce trece ori te pierzi în tot ce vine
Înțelegi ceva din ce zic?
Am impresia că dai play și 3 minute ești amnezic
Înțelegi ce simt când le zic?
Pentru mine când dau rec, 3 minute sunt frenezii