Orașul ăsta e vechi, asta se vede pe orice stradă te găsești
Are ruine
Are coline
Are uzine
Dar n-ai cum să nu-l iubești.
Orașul ăsta este orașul în care te iubesc
Are magazine
Are vitrine
Are oameni care citesc.
Să te plimb seara prin oraș la pas
Să te țin de-o mână să nu pot să te mai las
Să te fac să râzi până rămâi fără glas
Și să bem un ceai la Humanitas.
Să te plimb seara prin oraș la pas
Să te țin de-o mână să nu pot să te mai las
Și tu să-mi spui așa cum îți place ție să glumești
Îmi place-aici dar îmi place și mai sus la Cartu… bip.
Locul ăsta e frumos și încă nu de azi de ieri
Sunt unii care spun că aici ar fi plin de boieri
Îi sunt fidel în general, dar mai greșesc că sunt și eu om
Odată, când eram mai mic am citit o carte de la polir… bip.
Aș vrea măcar pentru-o zi să conduc țara asta și eu
La cum a fost condusă pan-acum nu poa’ să fie foarte greu
Nu-mi place băutura nu mă dau la femei
Dar mi-ar plăcea să am și eu intelectualii mei
Sensul versurilor
Piesa descrie o dragoste pentru un oraș, cu referire la locuri culturale și momente simple, dar prețioase, petrecute alături de persoana iubită. Exprimă, de asemenea, o dorință de a schimba țara în bine și o apreciere pentru intelectualitate.