Câte sate am umblat
Sat ca acesta n-am aflat
Te umplii de bucurie
Când vezi oameni de omenie.
Mai satule, mai bătrânule
În inima ta, copilăria mea
–––––––––
Ce-mi drag mie mai mult
Satu-n care am crescut
Dealurile înverzite
Și grădinile-nflorite.
Mai satule, mai bătrânule
În inima ta, copilăria mea
––––––––––
Pădurea cu păsărele
Noaptea cerul plin cu stele
Și fetele sinesele
De-a dragu’ să stăm cu ele.
Mai satule, mai bătrânule
În inima ta, copilăria mea
Sensul versurilor
Cântecul exprimă nostalgia și dragostea pentru satul natal, amintindu-și de frumusețea peisajelor și de oamenii primitori. Refrenul subliniază legătura profundă cu copilăria și cu inima satului.