De când am început,
de când m-am sfârșit,
a fost ceva mistic pe beat,
de când mă irit pe treaba asta,
de când am dat-o gangsta,
a fost originea mea de poet,
de interpret, al meu portret e Treispe,
fericit să te cunosc,
întotdeauna în asta caut un rost.
Succesul e un domn care mă vede de departe,
mă vede de pe Marte, mă vede slab și mă dă la o parte.
Oare pot reuși? Cine știe
Unde o să ajung? Ce o să fie
Treispe știe, doar că nu vrea să îmi spună,
viitorul meu e scris pe o hârtie.
Muzica? Succes
Munca? Succes
În viață? Succes
În iubire? Succes
Prin faliment caut un succes,
vreau să am acces în lumea voastră, sper să fiu înțeles.
Incertitudine, ziua de mâine necunoscută,
frica de mâine recunoscută,
viitoru’ nu mai e o scuză,
muzica asta, aspirare,
eșuare, inspirare,
când trag tare,
unde oare
pot ajunge, așteptare,
dar e formă de exprimare,
întotdeauna copil, îndreptându-mă spre ceva mai mare,
ți-am zis că sunt un înger,
dar nu pot zbura mai sus decât limitele ce mi-am impus singur.
Refren.
Munca e datorită celor cu aur,
Eu mă pierd în labirint ca un minotaur,
aș spune lui Treispe să nu se mai piardă, frigul,
să încerce să lupte pentru ce o să piardă sigur,
viitorul meu e scris pe o hârtie,
dar nu pot fi salvat doar de o poezie,
în muzica asta, să excelez, apreciat,
să fiu ascultat, la asta mă sintetizez,
realizarea asta se rezumă la succes.
Refren
Sensul versurilor
Piesa explorează căutarea succesului în diverse aspecte ale vieții, de la muzică și muncă, până la iubire. Artistul reflectă asupra incertitudinilor viitorului și a limitelor auto-impuse, căutând un sens și o realizare personală prin efort și exprimare artistică.