Cosmin 13 – Rugăciune

Așteaptă un dumnezeu inexistent, fabrică arme,
Își omoară semenii, nu iau palme de la viață că nu simt nimic,
Doamne, ce proști, se vaită de sistem,
Sunt nostalgici de vremuri în care unii
Erau deportați de alții în tren.
Au crescut în violență
Și-l văd pe dumnezeu de partea lor, judecându-l în absență.
A dispărut conceptul de pace,
Vad pacea ca ceva inutil, sunt utili
Doar când vine vorba de război.
Nu sunt stabili pe a lor poziție, nu au etică,
Cred în legea patetică, cel mai puternic
L-au creat pe dumnezeu în propria lor imagine,
Un dumnezeu agresiv care apără cine-i vinovat,
Lasă săracii condamnați la mizerie,
Se bat pentru el, așa ceva este mai mult decât un infern,
E un paradis fiscal pentru cine poate.
Da’ tu unde ești? Ai dispărut în nicăieri?
Ai promis în cartea ta c-ai fi ajutat cei slabi de îngeri,
Ai zis că va veni ziua judecății,
Dar ai mințit, ți-ai abandonat un fiu pe Golgota,
Nu știu cine ești defapt și susțin
Că nu o să mă simt nicidecum mulțumit.
Nicidecum păcătuiesc,
Alții fac genociduri,
Produc bombe nucleare
Și eu tre’ să mă declar păcătos?
Poi masca jos, aia scapă de orice pedeapsă,
Eu sunt furios,
Dacă exiști n-ai puterea să oprești tot ce e rău,
Dacă poți atunci ești selectiv, asta e și mai rău,
Dacă nu exiști, omule, te-ai caracterizat
Într-o entitate inventată după al tău plac.
Da’ tu unde ești? Ai dispărut în nicăieri?
Ai promis în cartea ta c-ai fi ajutat cei slabi de îngeri,
Ai zis că va veni ziua judecății,
Dar ai mințit, ți-ai abandonat un fiu pe Golgota,
Nu știu cine ești defapt și susțin
Că nu o să mă simt nicidecum mulțumit.
Ia asta ca pe o rugăciune,
Eu valorific ce e bine și pe tine pun presiune,
Nu văd nicio fuziune între om și tine, defapt între oameni.
Da’ tu unde ești? Ai dispărut în nicăieri?
Ai promis în cartea ta c-ai fi ajutat cei slabi de îngeri,
Ai zis că va veni ziua judecății,
Dar ai mințit, ți-ai abandonat un fiu pe Golgota,
Nu știu cine ești defapt și susțin
Că nu o să mă simt nicidecum mulțumit.