Să te duci la țară la bunici
Să le fii de ajutor aici
Să fii alintat
Cum n-ai fost niciodată
Doar atâta vreme cât ești pici
Să înoți în râul învolburat
Care trece prin oricare sat
Sau să pleci în zori
Iar la cules de flori
Prin pădurea ce nu te-a uitat
Ce mică-i vacanța mare
Și ce dor mi-a fost de ea
La școală visam că o așteptam
Dar ea când voia venea
Ce mică-i vacanța mare
Spuneam când eram școlar
Dar parcă oricând
Aș spune așteptând
Vacanța mare iar
Să ai timp de toate, să citești
Cu prietenii să te-ntâlnești
Și să dormi cât vrei
La umbra unui tei
Sau la umbra cărui pom dorești
Sunt atâtea lucruri de făcut
Că nu este vreme de pierdut
Apoi ștergi în calendar
Și este toamna iar
Și trebuie s-o iei de la început
Ce mică-i vacanța mare
Și ce dor mi-a fost de ea
La școală visam că o așteptam
Dar ea când voia venea
Ce mică-i vacanța mare
Spuneam când eram școlar
Dar parcă oricând
Aș spune așteptând
Vacanța mare iar
Sensul versurilor
Cântecul exprimă nostalgia pentru vacanțele de vară din copilărie, petrecute la țară, și sentimentul că timpul trece repede. Vorbitorul își amintește cu drag de activitățile simple și de bucuriile copilăriei, dar și de dorința de a se întoarce la acele vremuri.