Auuu, lanțurile foc-cenușă să fac pe toate fereastră-ușă!
Lanțurile praf-cenușă să fac pe toate fereastră-ușă!
Să ia foc pușcăria, să iasă toată lumea!
Să ia foc și cabinetu’ unde stă locotenen’tu’!
Să iasă Fanel al meu, auuu!
Că ăsta-i ca sufletul meu!
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu, da vai!
Dare nimeni în blestem să ridice pumn sau boub. Iauzi ce spune Aurel!
Dacă dau de vreo belea, o să vină vorba mea!
Emil e puterea mea, Mariusica speranța mea, aauauauaaaaaaaaaaaaa, da vai!
Mă arde la suflețel tooooooooat’ că vreau să iasă Fanel!
Saaa le arăt la dușmani..
Stopp!
Sensul versurilor
Piesa exprimă disperarea și dorința de eliberare a unui prieten din închisoare. Naratorul își dorește ca prietenul său, Fanel, să fie eliberat și este dispus să facă orice pentru asta, chiar să incendieze închisoarea.