Era odată un ochelarist,
Din procuror a ajuns prim-ministru,
Și la început părea o oaie,
Arăta cu degetul către alți stricați,
Dar și el era din neam de spurcați.
Acum generații pe el vor huli,
Și cu ură mare îl vor pomeni.
La TV pe sticlă des se arăta,
Pe ciolan și scaun el se lăfăia.
Acum prins în fapte când făcea manevre,
I se pregătesc câteva procese.
Când s-a pus pe tron pe la început,
Avea 2 kile, acum s-a umplut.
Știu că în curând ne va părăsi,
Pentru că va merge pe la pușcării.
Sper să-i fie greu să aibă suferințe,
Cu colegii de partid să ajungă fetițe.
Sensul versurilor
Piesa critică un politician corupt, care a ajuns la putere prefăcându-se onest, dar care acum este prins pentru faptele sale și se așteaptă să ajungă la închisoare. Versurile exprimă speranța că va suferi pentru acțiunile sale.