Într-o lume prea nebună
Și îmbâcsită de știință,
Ce creează arme până
Dă durere, suferință..
Scapă din laboratoare
Viruși bombă și toxine,
Cu gândul să ne omoare
Că am ajuns răi și jivine..
Dar vântul care le poartă
Azi împânzesc tot globul,
Ajungând cu mare artă
De unde a scăpat smogul..
Dar în drumul pătimaș
Oamenii mortal lovesc,
Că virusul e părtaș
La genocid nefiresc..
Că astăzi globalizarea
Lucru de noi nedorit,
A dus industrializarea
În punct critic de trăit..
Și războiul pur biologic
Ce-a ieșit părăsind gangul,
S-a întors ucigând nelogic
Lovind precum bumerangul!
Oameni, să oprim măcelul
Că știința ne permite,
Respectând cu toți apelul
Să așteptăm cu luare aminte,
Că în starea asta hâdă
În care tremură globul,
Să stăm pregătiți la pândă
Precauți să facem jobul..
Să putem oprii războiul
Cu dușmanul biologic,
Care a cuprins azi roiul
Iar tot stupul moare logic!
Constantin Enescu
Sensul versurilor
Piesa descrie pericolele războiului biologic și modul în care acțiunile umane negative se întorc împotriva noastră, asemenea unui bumerang. Este un apel la precauție și la oprirea distrugerii.