Lămâița gutuită, dragă
Am iubit o copiliță
Cu milă și cu credință, dragă
Și-am iubit-o-ntr-o mirare, inimioara mea
Ca să văd ce minte are.
Ca să văd ce minte are, dragă.
De-o avea o minte bună, dragă
S-o țină neica pe mână
Cu dragoste și cu milă, dragă
De-o avea o minte proastă, inimioara mea
O trimit -napoi acasă
Să mănânce și să crească.
Să-nvețe cum să iubească, dragă
Pe mine să mă dorească
Să nu mă mai necăjască, dragă.
Să-i crească cosița lungă, inimioara mea
Dor de mine s-o ajungă,
Dor de mine s-o ajungă, dragă.
Ca dragostea-i lucru greu, mai
Mă arde în piept mereu, mai dragă.
Sensul versurilor
Cântecul descrie dragostea inocentă și naivă a unui bărbat pentru o fată tânără. El își pune speranțe în potențialul ei de a crește și de a învăța să iubească, dar este conștient și de dificultățile și ardoarea dragostei.