Acasă.
Ey, ți-am lăsat banii de chirie,
sunt fix pe masa aia din sufragerie
și-n caz că nu-ți ajunge o mie,
vezi că ai magazin în colț, poți să iei pe datorie,
știi tu.
Să lași mâncare la pisici,
să nu lași zahărul pe masă, fiindcă iar face furnici,
în rest nu-ți face griji, ești unic printre tatici,
știu că ți-e greu la servici, de-aia nu prea te implici.
Mâine e weekend, e o serbare pe la școală,
m-a întrebat de vii și tu, chiar și doamna profesoară,
i-am zis: „nu știu”, dacă vii să iei și flori,
vezi că-ncepe pe la 7, o să fiu pe coridor.
Te aștept, și dacă nu vii nu mă supăr,
nu e fix nicio problemă, fiindcă am învățat să sufăr,
să înțeleg, că-s diferiți oamenii mari,
dar în ochii mei nu pot să vă separ.
Am un univers al meu
unde uit că-mi este greu
și parcă nici nu mai contează
că nu te găsesc acasă.
Am un univers al meu
unde uit că-mi este greu
și parcă nici nu mai contează
că nu te găsesc acasă, tati!
Ooo..
Eee..
Când nu te găsesc acasă, tati!
Ce faci, tată? Sper că ești bine,
sper că nu te-ai supărat prea rău pe mine,
am încercat să te mai sun să dau de tine,
dar apoi m-am luat cu treaba, cred că semănăm, în fine.
Era să uit,
mama și-a făcut un nou iubit, și vor să-și ia un cuib,
al lor, mă rog și-al meu,
că eu mă mut singură, când am să scap de liceu.
Am văzut niște Jordan din aia tari,
poate îmi pui ceva în cont, cred că-i vreo sută de dolari,
ceva de genul, oricum nu de asta te-am sunat,
mi-era mega dor de tine, și am vrut să văd ce faci de fapt.
Apropo, sper că nu te mai învinui,
sper că ai putere din nou să continui,
cât despre mine, am încercat în zadar,
în ochii mei nu pot să vă separ.
Am un univers al meu
unde uit că-mi este greu
și parcă nici nu mai contează
că nu te găsesc acasă.
Am un univers al meu
unde uit că-mi este greu
și parcă nici nu mai contează
că nu te găsesc acasă, tati!
Și tu știi că distanța nu poate schimba nimic,
și asta indiferent de ce spun unii,
tati!
Și din toți care aud numai tu înțelegi ce simt,
pentru că noi ne iubim de la începutul lumii.
Am un univers al meu
unde uit că-mi este greu
și parcă nici nu mai contează
că nu te găsesc acasă
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui copil față de un tată absent, atât fizic cât și emoțional. Copilul își creează un univers propriu pentru a face față durerii și dezamăgirii, dar tânjește după conexiunea cu tatăl său.