Zi de zi
Hoinăresc fără popas
Dacă ai știi
Cum strig în noapte fără glas
De când ai plecat
Strada este casa mea
Nu mai am loc nicăunde
Căci așteptarea e grea.
(Alerg întruna) Către nicăieri
(Alerg întruna) Aș vrea să uite ce-a fost ieri
(Alerg întruna) Nu-i pasă nicicui
(Alerg întruna) Sunt al nimănui.
Undeva
Știu că suflet îmi mai ești
Dacă rabd
Aș vrea să strigi că mă iubești
Și atunci m-aș opri
N-aș mai fi un biet hoinar
Dar toate-s doar iluzii
Pe o lume de coșmar.
(Alerg întruna) Către nicăieri
(Alerg întruna) Aș vrea să uite ce-a fost ieri
(Alerg întruna) Nu-i pasă nicicui
(Alerg întruna) Sunt al nimănui.
Noaptea pe șosele
Îmi amintesc de noi
De cerul plin de stele
De se-mpacă amândoi (?).
(refren).
Alerg întruna
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentele unui suflet pierdut și singuratic, care hoinărește în căutarea unei iubiri pierdute. Protagonistul își amintește de momentele frumoase, dar este copleșit de realitatea dură și de așteptarea nesfârșită.