Aho, aho, urechi ciulite,
Fiţi şi cu pleoapele belite
Şi creiere cât mai zbârcite!
De Anul Nou intrăm în UE,
Poate-o să fie viaţa şuie!
Dar nu contează, fiţi mişto!
Şi nu fugiţi care-ncotro!
Chiar dacă viaţa face faze
Şi creşte iar preţul la gaze
Iar casele sunt scumpe, mici,
Şi câinii n-au în cozi covrigi.
Şi fiţi frumoşi şi trimbulinzi,
Atenţi, deştepţi, cuminţi, rapizi,
Buni, iubitori, dar tot lucizi.
Aho, aho!
Şi să vă fie ţara ţară,
Băăă!
Chiar de plecaţi pe dinafară.
Din munca cea de orice fel
Acas’ trimiteţi goromel.
Că n-o s-ajungă nimeni „neuro”
De-or fi mai mulţi dolari sau euro
Pe plaiurile buhăite
De caractere împiestrite.
Ca să ne crească, taică, PIB-u’
Să ne prospere nouă tribu’!
Aho, aho!
Iar de rămâneţi tot în ţară
Nu-i acceptaţi p-ăi cu gargară.
Să fie-n guşă ca-n căpuşă
Şi fiţi corecţi, făr’ de mănuşă
Cu ăi de cred „Mi se cuvine”
Însă au sârmă-n loc de vine.
Aho, aho!
Cu prieteni dragi la nebunie
Fără prea multă fudulie
Să tragem o paranghelie.
Să fim convinşi că existăm
Şi după ce-o să aderăm.
Să ne distrăm dar să muncim,
Nici pe bani mulţi, dar nici puţini,
Să ne iubim ca frăţiorii,
Ca fiscul cu angajatorii,
Ca barmanii cu băutorii,
Ca Statele şi cu Iranu’
Ca victima şi cu tiranu’.
Ca infractorii cu miliţia,
Ca un pacient cu doctoriţa,
Ca poliţaiu’ cu şoferul,
Ca loaza şi cu profesorul,
Ca fraierul şi cu farsorul,
Ca deputatul cu-electorul,
Ca un tycoon cu procurorul,
Ca CNA cu jurnalistul,
Ca ospătarul cu turistul.
Aho, aho!
Iar când o fi să fie Leat,
Să vă gândiţi neapărat,
La cei ce vă iubesc profund,
La cei pe care voi iubiţi,
Şi-n timp ce beţi şi chefuiţi,
Nu v-amintiţi ce este greu.
Căci toate le va rândui spre bine,
Şi anul ăsta,
Dumnezeu.
Sensul versurilor
O urare satirică de Anul Nou care abordează problemele societății românești, dar îndeamnă la optimism și unitate. Versurile îndeamnă la muncă, corectitudine și iubire, amintind de importanța relațiilor umane și a credinței.