Ascultă-mă, neiculiță,
Iubește fata drăguță,
Iubește fata drăguță,
Că frumoasă-i tot frumoasă,
Îți face lumină-n casă,
Îți face lumină-n casă.
Lele, lele și iar lele,
Nu mai umbla după lele,
Nu-mi mai face zile grele.
Să iubești fata drăguță,
Cu gropița în bărbita,
Cu gropița în bărbita,
Ochișori ca mura neagră
Și gurița ca o fragă,
Și gurița ca o fragă.
Lele, lele și iar lele,
Nu mai umbla după lele,
Nu-mi mai face zile grele.
Uită-te, neică, la mine,
Nu degeaba-s lângă tine,
Nu degeaba-s lângă tine,
Intru-n casă, luminez,
Ies afară, înseninez,
Ies afară, înseninez.
Lele, lele și iar lele,
Nu mai umbla după lele,
Nu-mi mai face zile grele.
Sensul versurilor
Cântecul îndeamnă la aprecierea și iubirea persoanei dragi, subliniind calitățile ei și importanța acesteia în viața de zi cu zi. Refrenul repetitiv avertizează asupra infidelității și a problemelor pe care le poate cauza.