Strofa 1:
Aș vrea ca atunci când te doare, să împărțim aceeași durere.
Aș vrea să mă lași să te fac să gemi de plăcere!
Îmi doresc să trec prin război, noi doi,
Doi copii care visează la soare, după ploi.
Două suflete rătăcite printre speranță
Și o inimă care va plânge dacă nu o vei ține în brațe.
Strofa 2:
Printre mii de gânduri, grele, ușor simt că zbor.
Pe de altă parte sunt momente în care nu ajung până la nori,
Pe de altă parte tu ești soarele din zori dar și întunericul cel rece
Care îmi dă fiori și o serie de gânduri grele.
Cum trec peste ele?
Că felul tău de-a fi calcă mereu pe aripile mele.
Refren (x2):
Am o inimă care la doi se împarte,
Ești aproape și totuși atât de departe, departe.
Strofa 3:
Departe ești și te-aș vrea mai aproape!
Să fii lângă mine, tu, noapte de noapte.
Vreau când te alint și tu să mă alinți,
Vreau să fim un întreg și să nu mă minți!
Adorm cu sărutul tău pe buze și mă gândesc
Cum ar fi dacă aș putea să nu mă mai trezesc,
Dar degeaba visez, visele sunt spulberate.
Dar aș vrea când mă trezesc, brusc să devină realitate!
Strofa 4:
Copiii ce nu se pot iubi fără a fi copii,
Căci dragostea după un timp nu mai e ca-n prima zi.
Peste toate dacă se poate vreau să te am aproape,
Dar ești aproape și totuși atât de departe!
Refren (x2):
Am o inimă care la doi se împarte,
Ești aproape și totuși atât de departe, departe.
Am o inimă care la doi se împarte,
Ești aproape și totuși atât de departe, departe.
Sensul versurilor
Piesa exprimă dorința de apropiere într-o relație marcată de distanță și de idealizarea iubirii. Vorbește despre frustrarea de a nu putea transforma visurile în realitate și despre nostalgia unei iubiri pure, ca-n copilărie.