Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea
Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea..
Mi-ai frânt inima, da’ ce clișeu comun
Nu pot să fiu mai bun ca om acum
Să te mai sun sau să-ți blochez eu numărul
Atunci când plângi să-ți mai dau eu umărul..
Cum să spun lucruri bune, lucruri bune
Simt că le-ai șters pe toate, cu zero urme
Telefonul sună, lasă-l să sune
Vreau să-ți aud vocea, dar nu ce spune..
Și până mâine mai e o zi și până mâine încă o zi
O să se termine odată, cine mă poate lămuri?
Cine îmi poate da sfaturi
Că degeaba mă pierd în zeci de alte paturi..
Că degeaba las timpul s’alerge ca la maraton
Că tot nu fac nimic dacă eu stau pe loc
Tu ai fost tot, dar vreau să știi
Că îmi doresc să nu mai fii..
Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea
Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea..
Nu mi-am găsit alt numitor comun
N-am reușit nici măcar încă să m’adun
Că au trecut luni și săptămâni și zile
Și nu e bine, se-ndreaptă spre bine..
Eu mă îndrept spre nicăieri de-acum
Că ieri când m-am trezit eram stăpân pe mine
Eram stăpân pe tot ce se întâmplă
Dar nu pot fi stăpân pe ce gând mi se-așează pe tâmplă..
Nu pot fi imun la ce ea aruncă
Da pot să.. Da pot aia, pozez în stâncă
Da’ am inima ruptă, cineva să o repare
Aviz la domnișoare, doare, nu e de glumă..
Și iarăși sună și sună și sună „Bună”
Genunchi’mi joacă feste puerile
Îi spun: „Ce faci copile?”
Auzi, nu vrei? Nu vrei?.
Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea
Vrei, vrei, vrei să nu mai fii sclipirea din ochii mei
Vrei, vrei să dispari din mintea mea, din mintea mea..
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea și regretul după o despărțire. Naratorul se luptă cu amintirile și sentimentele persistente, dorindu-și să scape de influența fostei iubiri, dar simțindu-se neputincios în fața emoțiilor copleșitoare.