Eu nu pot fi ca el c-ar însemna să fiu mai jos
Și știu că știi că el e laș, eu sunt curajos
Și-ți place când vorbim și când mă suni
Și când îți spun că aș vrea să te cunosc mai bine
Și te mănâncă pielea ca rană pe care ți-o face
Și devine pe zi ce trece mai adâncă și simți că
Stai zi de zi parcă de vorbă cu o stâncă,
Încă ți-e greu s-alegi, îți spui că nu poți să te dai jos
De pe norul care parcă e atât de plin de defecte
Și plouă din ochii tăi dar totuși e uscat obrazul tău
Că ți-e prea frică să schimbi ceva, că dacă iese rău
Nu ai de ce să riști, te iau la sigur, nu mai vrea să fii singură
Că nu mai vreau să fiu singur
Refren: E un fel de anotimp uitat de timp
Și adorm cu tine la urechea mea șoptind
Nu te văd dar te simt, simt, simt
Nu te văd, nu te văd dar te simt x2
Tot ce poți să faci acum e să pierzi dacă tu
Nu știi când e timpul să spui clar da sau nu
Nu poate că poate nu dă pe nimeni pe spate
Sătul de atâtea vorbe e un clișeu
Dar am nevoie și de fapte
Nu te mai ascunde spunând că n-am cum să-nțeleg
Așa nu mă faci să stau, așa mă faci să vreau să plec
Ți-am spus că îți e frică dar n-ai recunoaște
Nu te cunoști nici tu și-mi spui că el te știe, te cunoaște
O să te rătăcești, o să greșești, ușile vor fi-ncuiate
Chiar atunci când o să vrei să ieși
Și o să vrei să scapi dar mâine va fi mai greu ca azi
Pe zi ce trece mergând cazi și mai adânc
și mai profund Și te pierzi
că totul se va rezolva începi să crezi
și închide ochii, taci, ascultă asta măcar
hai să fim copii iar, iar, iar
Refren: E un fel de anotimp uitat de timp
Și adorm cu tine la urechea mea șoptind
Nu te văd dar te simt, simt, simt
Nu te văd, nu te văd dar te simt x4
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație incertă și plină de frică, în care unul dintre parteneri se simte blocat și incapabil să ia o decizie. Reflecția asupra trecutului și teama de viitor creează un sentiment de melancolie și dorință de evadare.