Acestea sunt suvenirele care le jelesc.
O parte s-au dus, o parte se duc.
Cu cât vremea trece mai iute și le acoperă de uitare,
Cu atâta par mai frumoase.
Nu mai înțelegem viața,
Părinții noștri singuri o cunoșteau.
Vara și iarna,
Porțile curților scârție,
Orzul și ovăzul nu ajungeau la musafiri,
Pivnița era plină încât de vinu’ vechi.
Sensul versurilor
Piesa evocă amintiri nostalgice despre trecut, despre viața simplă de la țară și despre înțelepciunea părinților. Vorbește despre cum timpul trece și acoperă amintirile, dar le face și mai frumoase.