1, 1, 2, 2, 10, p*la test
Iată-mă, din nou, deplasat în context
Va dau două cuburi lungi, vă dau sfere isoscele
Va da fratele vostru 2Pac și acadele
Nu mă grăbesc să repar ce-a stricat societatea
Și trăiesc prezentul, evitând realitatea
Vrei să mă salvezi cu forța
Nu mă simt în plus
Mi-am băgat p*la în industrie, m-am autoexclus
Eu nu cânt, eu mă vindec, sănătatea primează
Și-o să spun chiar acum exact ce urmează
F*t doar în gură și-n p*zdă, dacă chiar contează
Pentru că spun ce cred, poponarii turbează
Eu, și când mă rătăcesc, sunt pe calea cea bună
Și, când mor de plictiseală, latru lung la lună
Să mă cauți, să-mi dai țigări, când voi fi la nebuni
Și când voi fi la modă-n căminele de bătrâni
Vorbesc despre sărăcie
Căci am cunoscut-o de
Ma mai iubește și acum
Încă ne mai vede
Caut să dau lovitura într-una
De-aia am boală pe toată lumea
Mii de tunete și fulgere, blesteme grele
Sunt mândru că sunt suma defectelor mele
De-aia lumea mă iubește ca pe Doamne ferește x4
Mâinile în aer, sunt aici, te pun în temă
Nu-ncerca asta acasă, dacă ai rău de scenă
Am lacrimi de ceară, am râs de hienă
Pot să-ți fumez iarba printr-un cap de antenă
Sunt de-o viață pe scenă, pentru glorie eternă
Și ți-o bag pe toată-n gură când pui capu’ pe pernă
Dau microfonu’ pe Kalașnikov și spațiu real
Și te oblig să mă asculți, mă urmărești, e vital
Am inima împietrită, nici iubirea nu intră
Și apas pe trăgaci când văd negru în țintă
Viața valorează cât un câine lovit de mașină
Când ne izbim într-un perete nevăzut de lumină
Ne ferim de trădare, cum fugim de foame
Într-o lume de povestitori și sifoane
Dăm cu paru’, n-apăsăm pe butoane
Cultivăm praf pe icoane, visăm avioane
Punem lozu’ câștigător în capcane pentru anumite persoane
Într-adevăr, suntem reali ca traficul de organe
Caut să dau lovitura într-una
De-aia am boală pe toată lumea
Mii de tunete și fulgere, blesteme grele
Sunt mândru că sunt suma defectelor mele
De-aia lumea mă iubește ca pe Doamne ferește x4
Sensul versurilor
Piesa exprimă o viziune cinică asupra societății și a realității, artistul asumându-și defectele și criticând ipocrizia. El se simte autoexclus și preferă să trăiască în prezent, evitând problemele.