Munca ne fură timpul, banii ne fură mintea
În p***a mea, cum aș putea să îmi cumpăr liniștea?
Sunt eclipsat de proști, conduși de hoți
Și toți îmi zic: calmează-te, relaxează-te dacă poți..
[Cheloo]
Când toți vor faimă, vreau să mă pierd în mulțime
Ard verde să rămân la înălțime.
E bine să știi că nu poți să fugi de tine
Și că doar în filme actorii supraviețuiesc printre ruine.
Lumea se întreabă câți bastarzi o să facă următorul papă
Când o să vedem curve de lux la sapă
Politicienii în parnaine îndopați cu pâine și apă
Ciori expulzate din Tuareg la loc pe cracă
Joc în filmul meu mereu cu sala goală
Construiesc focuri de paie în această vreme nasoală
Viața te învață să dai înapoi exact ce primești
Nu te spânzura pt o p***ă frate, greșești
Tre’ să te regăsești imediat, de asta fii sigur
Nu lua în deșert numele Domnului, du-te singur
Mai bine furi decât să cerșești
Suntem sătuli de povești
Vesti bune nu primești înainte să te răcești
Presa manipulează fraierii, vezi bine
O să o scot din pantaloni, manipulați-mă pe mine
Vorbiti mult și prost ca Mona Muscă fără cap
Și vă jucați cu cuvintele ca scatofilu-n c***t.
[Euphoric]
Îmi închid sufletul, păcat că e un seif gol
Prădat de actorii de pe străzi rămași fără rol
Oamenii sunt calculați, își măsoară vorbele
Când cu degetul acuză și vorbesc cu mâinile
Gloantele sunt făcute să ia vieți
Până mori înveți
Moartea ne va face într-un final perfecți
Vezi norii cum se strâng și plâng, vezi apele curgând
Vezi aripi cum se frâng zburând departe de pământ
Un vânt ia cu el ce cânt dar nu ascultă
Sunt euforic și râd într-o lume pierdută
Dumnezeu nu e perfect, lumea lui e în război
Pentru noi o față nevăzută căzută-n noroi
Eroii nu lasă nume în urmă, doar urme-n praf
Pe drumul vieții se ascund ca literele-n graf
Lansăm bombe din cuvinte, frate, ține minte
Că primii care mor sunt cei care merg înainte
Mulți s-ar duela pentru câțiva cenți
Când oamenii de rând sunt considerați inexistenți
Necesități curente îi fac să fie violenți
E clar că prea puțini creștini sunt indulgenți
Infractorii sunt urlați cu 2 mâini în 9 genți
E noapte în suflete, strada educă delicvenți
Cei care consumă droguri devin dependenți
Incompetenții se duc pe cursă la g4 rezidenți
E un concurs fără premii, puțini sunt competenți
La final doar cei motivați devin eficienți
Mulți ne ascultă muzica dar nu sunt atenți
Probabil suntem vizual – verbal transparenți
E greu să alegi ce vrei să înveți, sunt mulți indiferenți
Televizoru’ spală creiere, dresează adolescenți
Vorbele puse bine cap la cap capătă sens
EUFORIC la microfon ne-am antrenat intens
Sensul versurilor
Piesa critică dur realitățile societății contemporane, de la corupție și manipulare mediatică, până la indiferența și violența generate de lipsuri. Versurile exprimă un sentiment de deziluzie și cinism față de lume.