Cheloo – Cronica Unei Senilități Premature

Vers 1:
Ai orizonturi largi, însă-i o mică problemă
Căci fereastra camerei tale are vedere la ghenă
Stai cu ochii-n tavan, înfipt în pat
Reflectezi beat la ce kkt mare ai fi realizat
Ți-e lene să te miști, constați că puți
Și n-ai nicio idee-n cap, deci ai vrea-o, normal, să puți
Vecinii te plac și te prefaci că-i respecți
Da’ ești sătul de câinii și copiii lor infecti
Te piși pe pereți, gândindu-te la mâncarea preferată
Și ce bine era în liceu cu vodkă și țigări la bucată
În nopțile în care nu pui geană pe geană
Stai călare pe damigeană cu mâna tremurând pe cană
Gândește-te cum să treci un kil de marfă prin vamă
Ai sparge o bancă, da’ știi că ești prea prost
Și nu poți să-ți faci de azi pe mâine un rost
Schimbi canalele tv, da’ nu schimbi șosetele cu zilele
Îți dă mața bani de țigări, bei cola cu kilele
Din calendar degeaba zboară filele.

Refren (x2) :
Asta-i cronica unei senilități premature
Și reacția întârziată a unei minți imature
Prea bolnav să muncească, prea fricos să fure
Prea mândru să ceară, mulțumit să-ndure.

Vers 2:
Când n-ai la ce să renunți, simți
Că ai putea să muți munți
N-ai făcut nimic, n-ai cu ce să ne-ncânți
O arzi ca un sinucigaș laș cu gându’ la sfoară
Ca un gras în impas după decepția alimentară
Să știi că și încă o sănătate mentală precară
Poa’ să moară-n p**a mea dacă-așteaptă să moară
Cât ești tânăr n-ai bani, după aia poate ai
Te f**i în ei, te bucuri prea târziu și puțin
Căci acum vrei să stai singur cu părinții la masă
Să umbli poate de nebun în p**a goală prin casă
Să nu te-ntrebe nimeni dacă mănânci, ce-ai făcut, unde te duci
Să te trântești de dimineață în patu’ tău beat muci
Zâmbiți un pic, vă rog, a mai trecut un an
Mintea e la pădure deja și a rămas fără plan
Cum ziceam, când ziceam, ce ziceam?
Între timp am uitat despre ce vorbeam.

Refren (x2)