Cheloo:
Nu cer decât un petic de cer liber,
Și să am timp să mă reconsider,
În loc să mă desconsider!
Cu un caracter de fier aș fi ruginit până acum!
Dar am trecut peste apă de foc, praf și fum!
A mai rămas puțină magie și cine știe,
Și poate va începe într-un final să-mi rezulte și mie!
Visele mele se lovesc de ziua de mâine,
Dacă aș orbi nu mi-ai întinde în morții tăi o bucată de pâine!
N-am puteri speciale să mențin legături superficiale,
Și sunt scârbit de mimici artizanale!
Dacă aș putea citi în priviri, ai uita să respiri,
Căci aș practica stilul liber la tir, în direct la știri!
Întoarce-mi spatele, prietene!
Asta-i un monolog, nu-ți bag în rană un cuțit, îți bag un ciob.
Am să-ți iau înapoi tot ce ți-am dat cu mâna mea!
Ce p*** mea, prietenul să merite, apoi să vrea!
Nu confrunta dreptul cu darul,
Tu care-mi pui, gândind gelos, întors paharul!
Mă culc supărat, a doua zi mă scol tot încruntat.
Încă o zi de c***t înconjurat de oameni de c***t!
Voi care zâmbiți de dragul aparențelor,
Să știți că mă re-scriu, în niciun caz, în niciun caz nu mor!
Refren: (X2)
Sunt momente-n viață când este necesar să vrei,
Să pui gunoaie în cutia milei și toți banii să-i bei!
Îți rămâne doar să te răzbuni pe tine,
Căci e mai ușor să fii rău când vrei să fii bun și nu ai cu cine!
Unu, câteva foi, șterg 1 mie de nevoi!
Nu încerca să-ți găsești norocul în lanul cu trifoi!
Doi, n-o să vezi fericirea printr-un geam mat,
Cum n-o să vezi în mașini străine oameni în halat!
Am inhalat destul, aer de oameni culți,
Ce cred că ajung în rai și dau de o ușă pe care scrie p***.
Planuri-n cap, doar atunci când îl pui pe pernă,
Nu visa la occident că nu știi limba maternă!
Prietenii au mai mulți bani, au tot ce vor,
Deci își permit. Tu ești sărac, ai doar în sac în spate, dar ești cinstit.
Cui îi pasă acum că n-ai o casă,
Să ai ceva în plasă, nu e loc să spui lasă!
În orice bătătură stă mai mult de-un gram de ură!
Stai! Stai! Cu nasu-n băutură că mai mult n-o să ai!
Decât să dai, pune deoparte, în final să vezi ce mai rămâne.
Un copil rămâne, o afacere proastă când ești în șomaj,
Între frați rămâne discriminarea la partaj!
La școală rămâi cu gândul că-i fost la dresaj,
În viață fericirea rămâne un film de scurt metraj!
Refren: (X2)
Sunt momente-n viață când este necesar să vrei,
Să pui gunoaie în cutia milei și toți banii să-i bei!
Îți rămâne doar să te răzbuni pe tine,
Căci e mai ușor să fii rău când vrei să fii bun și nu ai cu cine!
Sensul versurilor
Piesa exprimă deziluzia față de societate și relațiile interumane. Artistul descrie o lume în care aparențele primează, iar fericirea este efemeră, sugerând că este mai ușor să fii rău decât să încerci să fii bun într-un mediu ostil.