Strofa I (Cedry2k) :
Crime și haos, nimeni în naos..
Cu gândul la Bahamas, sfârșim la Bahaos..
Trăim zilele fricii..
Cu mâinile pline de sânge și cu sufletele pline de vicii!
Indiferent de zone și locuri
Toți ne pierdem prin catacombe printre norme și ponturi..
Clone și blocuri..
Bombe și focuri,
După droguri de cele mai diverse forme și scopuri!
Se titrează-n știre că se depistează kile..
Dar se prizează mii de tone..
Chiar în timp ce mii de drone survolează și înregistrează
Mii de clone cu cancer sufletesc la metastază!
De-azi vei fi tot mai muncit și abuzat,
Dar te vei simți tot mai obosit și mai uzat
Pe măsură ce ești tot mai prost plătit și bombardat
Mortal cu monoxid și monoglutamat!!
E vorba de limitarea libertăților,
Deformarea realităților, schimbarea mentalităților..
Sacrificarea dreptății tot în favoarea hoților
Și-a adevărului în favoarea minorităților!!!
Aleșii mă lasă rece ca privirea Gorgonei
Până-ncep să forțeze revenirea Sodomei..
Nu mi-am imaginat c-o să fugim de bombe
Sau c-o s-ajung să văd și-armiani chiar în centrul Londrei!
Până mai ieri înălțam zmee cu tata, și gata!
Acum văd copii intoxicați cu Zombie și Flakka..
Trăim zilele fricii..
Cu mâinile pline de sânge și cu sufletele pline de vicii!.
Refren X2 (Rashid) :
Crime și haos, nimeni în naos..
Visăm la Bahamas, sfârșim la Bahaos..
Trăim zilele fricii..
În cap dansează piticii, și-n suflete vicii!.
Strofa II (Phunk B) :
Aparent aveam terenul pregătit pentru autodistrugere..
Îngere! Unde ești? N-auzi cum lumea plânge?
Ne zbatem în vremuri crâncene!
Sângele din stindard se scurge
Pe crucea fiecărui soldat
Ce-a luptat pentru a ajunge
La iluzia păcii și-a libertății..
Câți au ajuns să-și vadă nepoții!?
Unicul scop e să își revadă familia
Punând glonț pe țeavă pentru inamic, țelu’ e similar!
Poate-s depășit de subiect,
Nu neg, însă înțeleg scopul..
Și-l detest cu totul!!
Câți bani ar putea satisface un om?
Și ce plăcere aduce puterea când alții mor? Yo!
Democrația-i fascism mușamalizat
Nu m-am mirat când au dat foc la pomi
Și-au vandalizat orașul, dar m-a-ndurerat..
În speță, pentru că istoria cumva s-a repetat
Dar fără rezultat!!
Îmi pare rău, însă umanitatea a eșuat
Și dacă tre’ să iasă foc, mă bag!
Doar uniți îi putem răsturna..
Nu fi prostanac!
Tre’ să-ncepi a riposta,
În locul a te întreba
Încotro se-ndreaptă lumea
Acum că esența-i suma..
Cine-o să conducă turma?
Ce o să pățim?
Încotro se-ndreaptă lumea?
Câți se trezesc lunea
Dimineața, să muncească pe bani puțini?
Mulțimi!! Milioane mai exact!
Mulțumiți cu puțin, gândirea comunistă n-a plecat..
Majoritatea-i terifiată, prost informată..
Trăim zilele fricii încă o dată..
Și încă o dată!!!.
Refren X4 (Rashid)
Sensul versurilor
Piesa descrie o lume distopică, dominată de frică, haos și decădere morală. Artiștii critică problemele societății contemporane, cum ar fi corupția, abuzul de putere și manipularea, exprimând un sentiment de disperare și îngrijorare față de viitor.