[Axes]
Comută pe 33 de rotații, reglează greutatea pe braț
Îmi zic toți frații coae schimbă dracu’ doza că ai deja 6 sectoare ostatice, pe citostatice
Efectele-s dramatice
Dar ei nu înțeleg, că nu-i nici FaiboX, nu-s nici eu, cred că-i Dumnezeu
Că e cancer sub orașu’ meu
Berceniu’ scuipă sânge să-l înece pe lacheu
Dacă n-ai coae sub peleu, ține de bara din troleu
Soldații sunt cu ochii în 77, noapte de noapte
Vorbesc în șoapte despre fapte, deci dacă preferi să gafezi, preface-te că nu-i vezi
Comentezi, și te aventurezi, pregătește-te să decartezi orice bunuri
Mărită-le, că s-au tripat leucocitele și se înmulțesc nenorocitele, și-au scos și cuțitele
Strânge tare din dinți și nu mai plânge, acuma știe toată lumea că ai strada în sânge.
Refren: Ascute-ți săbiile sau pune-le în teci
Spovedește-te sau suferă în veci
Spune-ne deci câte zeci, sute de sâmbete nu le petreci cu suflete seci ce se ascund după zâmbete reci.
[Aforic]
Viața e o cobră, ce mușcă-adânc,
Rămân indiferent ca paznicii în morgă
Decelerat de ceilalți, sunt degerat liric
Decedat, cu 10 frați de vreme secerați
Visăm la rații, avem formații
Ne vezi prin club, cu un pahar gol făcând pe sparții,
Fata tatii, dacă nu ai ce să îi dai, combin-o ca îți iei Bugatti
Mai nou drogații sunt foști copii cuminți cu medii mari, îi vezi în bar
Vorbind de gen, dar de fapt vrei nu vrei îi ai, odată cu trecerea vremii
Șerpii veninoși, cu ochii scoși atacă, covorul roșu poartă genii
De la început, te-am văzut cum ai crescut
De la lance, scut, la ganja cu MC în Dacia
E cancer sub orașul meu, și tocmai d-aia, îmi umplu foaia.
Refren: Ascute-ți săbiile sau pune-le în teci
Spovedește-te sau suferă în veci
Spune-ne deci câte zeci, sute de sâmbete nu le petreci cu suflete seci ce se ascund după zâmbete reci.
[Cedry2k]
E cancer sub orașul meu
Te văd cum mori încet, mâncat de stres, excese și tumori și mă întreb
Oare cum am crescut? Când văd copii obsedați de Counter și îndopați cu fast-food
Și alte atâtea c***i sintetice
Răsăritu’ e acolo, locuit de neoane puternice
Orașul expiră otravă, dar românul e un sclav, ce nu-și permite să-și supere stăpânu’
Candidați pozând pervers pentru panouri publicitare, ce fac și mai trist tabloul
Instituind și sfidând embargouri, debarcând bibelouri, pe tocuri în cazinouri
Criminali periculoși îmi pun garouri
Triviali scârboși alimentând argoul
Pe străzi umbrite de clădiri mari de birouri
Ce ascund contabili creieriști ce-ncearcă să ascundă zerouri, de parcă n-ar fi scris stiloul
Birouri pline de tarfe penale, ce se ascund în secretare și joacă tare, ascunzând secrete murdare în sertare.. ca atare.
Refren: Ascute-ți săbiile sau pune-le în teci
Spovedește-te sau suferă în veci
Spune-ne deci câte zeci, sute de sâmbete nu le petreci cu suflete seci ce se ascund după zâmbete reci, E CANCER
Sensul versurilor
Piesa descrie o realitate urbană toxică, sufocată de probleme sociale, vicii și corupție. Metafora cancerului sub oraș subliniază degradarea morală și fizică a societății, afectată de stres, excese și influențe negative.