Un gust de culoare tare
Pe sfâșiata mare.
Un dor de atârnare,
De haos și cântare.
Dacă erai un val,
Trebuia să te lovești de stânci
Înainte de-a mă lovi pe mine.
Dacă erai însetată,
Trebuia întâi să bei apă
Înainte de-a bea din mine.
Dacă erai vânt,
Trebuia să bați
Înainte de-a bate în mine.
Iar dacă erai tu,
Trebuia să mă iubești
Înainte să mă urăști.
O lacrimă liberă,
Curge pe obrazul deznădăjduit.
Și veselă
C-a părăsit:
Cutia cu lacrimi.
Suferință eliberatoare.
Sensul versurilor
Piesa explorează dezamăgirea într-o relație, unde așteptările nu sunt îndeplinite. Metaforele puternice descriu condiționările și așteptările nerealiste, culminând cu eliberarea de suferință printr-o lacrimă.