Strofă:
Îmbracă-te, iubito,
În rochie de gală,
Să fii a mia oară
Perechea mea regală.
Așază trandafirii
În magice cristale,
De-atâta strălucire
În gesturile tale.
Vorbește-mi despre tine
Să ne cunoaștem iară,
Să fim doar o ființă
Ca-n prima noastră seară.
Vom regăsi aceleași
Mătăsuri și dantele,
Că mi-a fost dor de tine
De-aici și pân’ la stele.
Refren:
Am albit de dorul tău,
De dragul tău,
Frumoasa mea.
Am albit de dorul tău,
Nu-mi pare rău
Că ești a mea.
Am albit de dorul tău,
Am trăit să te iubesc,
Am albit de dorul tău,
Sunt fericit că te-am ales.
Strofă:
Îmi dăruiești sărutul
Cu gust de fructe coapte,
Suntem la fel de tineri
Ca-n prima noastră noapte.
Plutim ca păsări albe
Prin timpuri de magie
Și mi-a fost dor de tine
Cât pentr-o veșnicie.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul profund și dragostea eternă față de persoana iubită. Naratorul descrie reîntâlnirea cu aceasta, retrăind momentele magice ale începutului și reafirmând fericirea de a o avea alături.