Carmen Serban – Fiecare Om Are Crucea Lui

1.
Fiecare om are câte-o cruce,
Căci Dumnezeu nu-ți dă, mai mult decât poți duce.
Fiecare om are crucea lui,
N-ai cum s-o ocolești, mâna destinului.
Ref.
Lacrimile-mi curg parcă sunt pe rug,
Mă îmbărbătez ca să nu clachez.
Spun o rugăciune către Dumnezeu,
Să facă o minune cu sufletul meu.
2.
Prin toate am trecut dar nu m-am dat bătut.
De muncă n-am fugit, am fost și sunt cinstit.
Am stins și am aprins becuri, n-am renunțat la vise,
Au fost și eșecuri dar și țeluri aprinse.
Ref.
Lacrimile-mi curg parcă sunt pe rug,
Mă îmbărbătez ca să nu clachez.
Spun o rugăciune către Dumnezeu,
Să facă o minune cu sufletul meu.
3.
Iubirea și iertarea, îți arată calea.
D’ele ai în sânge, răul nu te-atinge.
Și inima cum plânge, închină-te fă-ți cruce.
Căci Dumnezeu nu-ți dă,
Mai mult decât poți duce!
Ref.
Lacrimile-mi curg parcă sunt pe rug,
Mă îmbărbătez ca să nu clachez.
Spun o rugăciune către Dumnezeu,
Să facă o minune cu sufletul meu.
4.
Fiecare om are câte-o cruce,
Căci Dumnezeu nu-ți dă, mai mult decât poți duce.
Fiecare om are crucea lui,
N-ai cum s-o ocolești, mâna destinului.
Fiecare om are câte-o cruce,
Căci Dumnezeu nu-ți dă, mai mult decât poți duce.
Fiecare om are crucea lui,
N-ai cum s-o ocolești, mâna destinului.