A venit un lup din crâng
Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copii care plâng.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu c-o nuia:
-„Lup flămând cu trei cojoace,
Hai la maiva să te joace!”
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.
Ieri pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
-„Poartă-se copiii bine?
Că de nu să-i bag în sac.”
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu și i-am spus:
-„Puiul meu e bun și tace,
Nu ți-l dau și du-te-n pace!
Ești sărac și n-am ce-ți face!
Du-te, du-te!” Și s-a dus.
Și-a venit un negustor,
Plin de bani, cu valfa mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubește mama lor.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit și l-am certat:
-„N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul!
Du-te-n sat că-i mare satul,
Pleacă, pleacă!” Și-a plecat.
Sensul versurilor
O mamă își protejează copilul de diverse amenințări: un lup, un om sărac și un negustor bogat. Ea demonstrează curaj și determinare în fața acestor pericole, refuzând să-și lase copilul pradă lor.