STROFA 1:
Uite o poveste pe care trebuie s-o zic!
Că el e cel ce creștea cu muzica-n sânge, de mic
Și a primit aproape tot ce și-a dorit:
A zâmbit, a plâns, într-un cuvânt, a trăit
Normal, că s-a lovit și de probleme
Doar e român și tre’ să treacă peste ele
Așa că a mers mai departe, a zis: nu-i nimic! am să fac ce simt,
Se descarcă scriind..
Muzica e a doua mamă, avea dreptate..
I-a fost mereu aproape, l-a ajutat să treacă peste toate,
Și-au urmat rezultatele..
Dar tot odată cu ele au apărut hienele
A ajuns cunoscut, nu doar în orașul lui
Tot mai des paranoia că e ajutat de-ai lui,
A strigat în microfon: „A doua mamă! „
Când s-au găsit pretenii să fie cei ce-i dau o palmă;
Ajuta mereu, din suflet, era băiatul bun,
Dar simțea lipsa unui adevărat prieten bun..
Și s-a convins; că tot ce face, face pentru el,
Chiar dacă o ardea cu bagabonții din cartier,
Își vedea de treaba lui, în continuare..
Și-a venit și ziua-n care, urma să ajungă mare..
Iar nebuneala asta, l-a dus departe..
Acum e producător, artist, frate,
Așa cum scrie la carte.
REFREN (X2) :
E povestea lor..
Prinț și cerșetor,
E povestea lor,
E povestea lor..
STROFA 2:
Al doi-lea-s eu.. de mic golan, derbedeu
Mă uit în trecut și zic: vai de capul meu!
Cu țigara-n gură, la 8 ani..
Furam ceva, băieți? Creșteam între veterani..
Tot ce știam era că: tre’ să fac bani!
Cum? nu contează; doar atenție la curcani!..
Scandal în familie și bătăi, normal..
Pe zona mea alcoolismul? ceva banal
Șase persoane-n două camere, înghesuială.. Trist!
Crescut de bunici, iar tata alcoolic profesionist,
Mama, muncea pe brânci să-mi crească sora mai mică
Împărțiți trei, câte trei, care va să zică..
Ochelarist, gras, urât.. la școală,
Dar schimbat total, atunci când ieșeam p-afară
Fără târseală, nu e loc de vrăjeală!
Dacă treci noaptea pe Bumbacului rămâi în p***a goală!
Mai țin minte și-acum vorba asta din cartier..
Rap-ul creștea cu noi, nu neapărat noi cu el
Curve? nu foarte multe.. Toate!
Fete puține pe o zonă, căutam în altă parte
Ce dragoste? Ce sentimente? Poșta română..
Fuți, nu fuți, vremea p***i trece.. o vorbă bună..
Totu’ se-mpărțea p-atunci, ca între frați..
Din păcate mulți dintre voi, în timp, uitați..
Dar treaba, s-a clamat de mult și-au trecut ani grei..
Iar acum tre’ să-mi fac bani (bani) pe plămânii mei.
REFREN:
Prinț și Cerșetor..
E povestea lor!.
STROFA 3:
Uite cireașa de pe tort: cei doi se întâlnesc..
Se ajută reciproc.. și dovedesc,
Că se poate, dacă vrei.. acum, ei fac ce își doresc..
Zâmbesc când își amintesc, că știu pentru ce trăiesc:
O familie fericită, bani, mașină..
O casă a lor, în care să ducă o viață bună,
La care când erau mici, poate că doar visau..
Nu se opresc aici și ce mai vreau, să zic e:
Probabil unii-i invidiază, alții-i apreciază
Nimic nu i-a putut opri.. și ce contează e..
C-au profitat atunci când Dumnezeu le-a luminat calea cu-o rază,
Te las pe tine să vezi ce urmează..
Sensul versurilor
Piesa spune povestea a doi prieteni care au avut o copilărie dificilă, dar care, prin muncă și sprijin reciproc, au reușit să depășească obstacolele și să-și atingă visele. Ei își amintesc cu nostalgie de trecut și sunt recunoscători pentru ceea ce au realizat împreună.