De ce toate lucrurile ce le fac ție-ți displac?
De ce nu mă ajuți când cer să fiu ajutat?
De ce mă judeci când eu sunt corect cu tine, știi bine.
Umblu departe, încerc să mă regăsesc,
Deși sunt aproape, toți în afară de tine mă întâlnesc.
Oare de ce mă ocolești?
Locul în care mă cauți să fie unde greșesc…
Vreau să mă fi schimbat o țigară de marijuana
Sau gândul că pot ajunge la Nirvana
Să mă fi schimbat încât să nu-mi dau seama
Nici zeu, nici om,
Nici rău, nici bun,
Oricând mai mult îți spun, sunt doar eu cu mine, pentru mine.
Și ce dacă nu mi-am dat seama dacă începe să mă displacă?
Adânc groapa ți-o sapă, ajung la mal și crapă.
Porniți să mi-te? Că proștii se îneacă de fiecare dată.
Recunosc, sunt vulgar, nu mă schimb, nu
Din caracter îmi face parte, nu mă schimb, nu, nu, nu
Arogant mă prefer, nu mă schimb, nu, nu, nu
Sunt ceea ce sunt și nu mă schimb.
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentele de frustrare și inadaptare ale naratorului, care se simte judecat și neînțeles. El reflectă asupra posibilității unei transformări personale și își afirmă identitatea, refuzând să se schimbe pentru a se conforma așteptărilor celorlalți.