Nu contează în ce loc, nu contează în ce casă
contează că s-a născut cineva sub o stea norocoasă
s-a așezat la masă, a pus mâna pe un creion
a scris pe hârtie primele impresii despre viața ca om
zi de zi tripat pe poezii, proză, filozofii
dus de fantezii, setat de amnezii pentru a descoperi
prin izvorul cunoașterii să stingă setea de a știi
să prindă aripi de înger și demon între a fi și a nu fi
toți îl priveau ciudat, statea mereu izolat
nu vorbea mult neîntrebat, mulți îl credeau un ratat
spunea că scrie doar pentru eliberări metafizice
până când un prieten l-a-ndemnat într-o zi să publice
a bătut la uși ferecate, a văzut visele spulberate,
manuscrise refuzate, ăștia vor spiritul viu să-l îngroape
în miez de noapte, pierdut în singurătate, rupt de realitate
scrie o carte cu litere de legi și merge mai departe
trece peste limite acceptate, calcă sisteme forțate
și-aduce tot mai aproape orizonturi îndepărtate
pentru cititori din gloate, gânditori cu minți luminate
cărditori pe la spate și editori cu urechi astupate.
Chiar dacă mă zbat în mizerie sau trăiesc în aur
eu doar pentru ideile mele vreau să primesc lauri
însă critica subiectivă nu mă poate aprecia
mă întreb interesează opera sau persoana mea?.
Chiar dacă mă zbat în mizerie sau trăiesc în aur
eu doar pentru ideile mele vreau să primesc lauri
însă critica subiectivă nu mă poate aprecia
mă întreb interesează opera sau persoana mea?.
Obținând faima, șacalii au început să iscodească
căutau un trecut să mă compromită făcându-mi o mască
auzeam tot felul de bârfe neadevărate ca niște târfe
colegii de condei băgau strâmbe despre mine frate
se luau de chestii nerelevante și le scriau în ziare
c-am stare socială precară și n-am studii superioare
lipsit de idei revoluționare, ticsit din spețe inferioare
un șarlatan c-un mare tupeu, ieșit la vânătoare
să doboare de pe piedestal vechii scriitori ramoliți
iar eu, un nou-venit, am declarat că toți sunt depășiți
știți, culmea e că nimic nu mi s-a spus în față
la evenimente mă lăudau zâmbind dar cu inimă de gheață
și capul lor în ceață și-l țineau pe sus cu mândrie
și mă tratau frumos cu o suspectă mărinimie
parc-ar fi o datorie căci auzeam: ești ca noi
și-mi spuneam că mai ieri oamenii ăștia mă împroșcau cu noroi
scârbit de atât snobism pe metru pătrat
mă-ntrebam dacă mă înțelege cineva cu adevărat
parcă vedeam mii de infatuați stând pe comodă
răsfoind cărțile mele doar pentru că sunt scriitor la modă
c-un trecut dubios și vehement criticat
un om foarte controversat, un bun subiect de discutat.
Chiar dacă mă zbat în mizerie sau trăiesc în aur
eu doar pentru ideile mele vreau să primesc lauri
însă critica subiectivă nu mă poate aprecia
mă întreb interesează opera sau persoana mea?.
Chiar dacă mă zbat în mizerie sau trăiesc în aur
eu doar pentru ideile mele vreau să primesc lauri
însă critica subiectivă nu mă poate aprecia
mă întreb interesează opera sau persoana mea?
Sensul versurilor
Piesa explorează lupta unui artist pentru recunoaștere și autenticitate într-o lume plină de critici și invidie. Artistul se întreabă dacă opera sa este apreciată pentru valoarea ei intrinsecă sau doar pentru imaginea sa publică controversată, menținându-și integritatea artistică în ciuda obstacolelor.