Cabron feat Cedry2K – În Bătaia Pustiei

Venim direct de-acolo de unde nu știu,
Unde blocurile stau în bătaia pustiei,
De unde ajungi repede în mijlocu’ cuștii,
Dacă nu ești tare, te ard și pustii. (x2)
Venim direct de-acolo de unde nu știu,
Unde, la fel ca în Irak te ard și pustii,
Unde dosarele sunt pline de fapte,
Și în zi și în noapte, cad blocuri ca-n ’77,
Și auzi șoapte când treci prin câte-un anturaj,
De la oamenii, care te vor scoate din peisaj,
Că școala vieții e a dracu’ de bună,
Și se aplică și atunci când nu știi nici măcar de glumă.
Avem milioane lei, luați mereu de la cei,
Ca tine care ne urăsc pe mine și pe ai mei
Nu mai sunt lei, sunt RONI care plătesc spioni,
Să-ți facă 16 legea care te leagă de sfori.
În rest e bine, nimeni nu se ia de tine,
Dacă, știi gura să-ți tacă, la noi chiar o să-ți placă
Îți urăm bun venit, cu ură și cu fără măsură,
Pe un teren alunecos ca de zgură.
Venim direct de-acolo de unde nu știu,
Unde blocurile stau în bătaia pustiei,
De unde ajungi repede în mijlocu’ cuștii,
Dacă nu ești tare, te ard și pustii. (x2)
Venim direct de-acolo de unde nu știi,
Unde pustii stau brigăzi și miros intrușii,
Unde tre’ să fii destul de inteligent,
Să nu te implici în cine știe ce incidente,
Începute în pricini incerte,
Unde tre’ să fii vigilent,
Că băieții au cu tine mai multe planuri, ca un inginer,
Scot untu’ din tine mai lejer ca din frigider,
Ce mai contează câțiva carditori cunoscuți,
Când pot să-ți arăt carnivori atât de mulți,
Că-s irelevante portretele,
Genul de care cucoanele-și feresc panicate posetele,
Că folosesc robinetele să spargă fețe,
Și nici nu-și trimit purandeii să-nvete,
Și-ai lor vor fi mai răi ca ei,
Uite frate, cum îi taie pe ai tăi, pe alei întunecate,
Noi doar te prevenim, e o beznă rece acolo de unde venim,
Un ocean de venin în care mii de oameni devin,
Peste noapte rechini ucigând de foame-n senin,
Deci, vino coane-i festin,
Pe-această zonă de vampiri sângeroși ca-n Transilvania,
Și toți suntem pești mici, cu diferența că ai tăi,
Sunt bieți bibani, iar ai mei piranha.
Venim direct de-acolo de unde nu știu,
Unde blocurile stau în bătaia pustiei,
De unde ajungi repede în mijlocu’ cuștii,
Dacă nu ești tare, te ard și pustii. (x2)
Totuși de aici n-am pleca, orice ni s-ar întâmpla,
Avem familii și frați, și ținem minte,
Că dacă vezi o belea, e că așa trebuia,
Tu să treci nepăsător, fără cuvinte,
E România, sud-est și tot la fel e în est,
Că lumea moare de foame și-n sec înghite,
Și tot de-aici la TV se scriu și povestile,
E realitate și film, și nu se minte.