[Strofa 1]
C.o.D :.
Depresia mă alimentează, sunt un copil pierdut
Bântuit de ideea că n-am putut face mai mult.
Da’ am întins o mână de ajutor și mi-a fost tăiată
E clar că data viitoare n-am s-o întind și pe cealaltă.
Tristețea m-a născut și m-a lăsat orfan de bunăvoie
Sincer, zâmbetul tău e o armă de care aveam nevoie,
Însă a dispărut și el la fel cum ai dispărut și tu
Și astfel singurătatea a rămas singurul meu atu.
Mă otrăvesc încet cu amintiri din a mea copilărie
Încă mai am inimă și suflet, mintea nu tre’ să știe.
Pot să plâng la infinit, asta înseamnă să fiu nemuritor
De-aia râd ca un tâmpit că vreau repede să mor.
Casa mea nu-i nicăieri, ordinarul din mine spune glume bune
Dar greșelile nu vrea să și le asume.
Parcă-s pedepsit, pus la colț, legat cu sentimente
Când o să le rup pe toate-s tare curios cine pierde.
[Strofa 2]
Riga Kripto :.
Nu-s îndrăgostit de tine, deși m-ai băgat în boală
Sunt cu gândul la pastile, multe crime și o sfoară.
Esența mi-e captivă-n sanatoriu’ minții mele
Și trupu’-mi poartă doliu, de-aia am zile negre.
Și-am obosit.. mă pun în pat,
am un diavol în stomac
Mă sfâșie din interior,
mă trezește când adorm
Cu flash-uri din trecut ce mă trimit în viitor
Că prezentu’-i nul, ce faci acum a fost deja făcut.
Eu nu-s pe creanga mea
ca nu sunt pasăre-n **** mea
În război cu lumea
urăsc duminica da-mi place lunea.
Și natura-i moartă, scuip din glote întunecate
Cu pânze de păianjen și cu pânze prost pictate.
Pereții mă bârfesc, vomit vise spulberate,
Spălat pe creier frate,
am gânduri necurate
Tripat pe suicid pan’ la urmă am s-o fac
Sunt în brațele depresiei niciodată n-am plecat.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente profunde de depresie, singurătate și gânduri suicidare. Naratorul se simte captiv în propria minte, bântuit de trecut și incapabil să găsească bucurie sau speranță în prezent sau viitor.