Parcă ne-am blocat de-o vreme
Ne vorbim mai mult prin semne
Ce gândim și ce simțim
Nu se leagă, asta se vede
Că-mi aluneci printre degete
Și aș vrea să spun: oprește-te
Eu m-am oprit demult
Din vorbit, acum ascult
Cuvinte mute, știi
Reproșuri sute, mii
Eu plec, tu abia vii
Te văd a doua zi
Mai departe decât ieri
Mai aproape decât mâine
Azi mă simt neputincios
În atâta presiune.
Mă-ntreb de ce
Te pierd și mi-e
Atât de greu să rostesc
Nu pleca, te iubesc!
Uite-ne, iară ne certăm
Olteanco, iară ne-arătăm
Cum ne pierdem cumpătu’
Mă consum oricum, nu pot cum poți tu
Sunt sătul să trăiesc iară totu’
Sătul să-ți traduc la modu’:
Mă vezi, de-abia mă stăpânesc
Și d-aia crezi că „nu te mai iubesc”?
Îți dai dreptate mult prea des
Replici la toate, palmares
Avansăm, însă-n regres
Iar eu am alergie la non-sens
Atâtea episoade, din seriale
Din sezoane, le-are la sertare
Da’ e ceva ce are, încă tare
Care mă face s-o doresc în continuare
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație tensionată, plină de neînțelegeri și reproșuri. Protagonistul se simte neputincios și frustrat de distanța emoțională dintre el și parteneră, exprimându-și teama de a o pierde și dificultatea de a comunica.