C. I. A. feat Dj Undoo – Împărate

Biggy di boom diggy diggy, bye bye.
Byga e din How High, do svidaniya davay.
Flow exotic Hawai, deasupra lumii Dubai.
Tu: vai! și când te ia cu leșin, ia evantai.
Încă tai tobe să cadă pe vorbe, stai!
Ma vezi praf în trafic, ești aiurea-n tramvai.
N-ai ce să ai în plus, să poți să mă dai pe spate.
Fratele tău le dă legate, întreabă toate.
Cum se poate, de unde le poate scoate.
Scumpe nepoate, unchiu’ le are preparate din pubertate.
Acum mai în etate, dau înțelepciune-n rate.
Tu arată că-nțelegi în albume cumpărate.
Așa că, împărate, din atâta avuție.
Știi că mi se cuvine juma’ de împărăție.
Am deja o soție, un prințișor, te prinzi ușor.
C-o să fac tot ce pot ca să le fac un viitor.
Împărate, învață și împarte.
Nu ține la cetate, că ține de lașitate.
Ghici cine vine-n vizită cu vizitiu’ la palat.
Un fel de Verde Împărat la șefu Roșu Împărat.
Când ai mai mult decât suficient, învață și împarte.
În muzică-n societate, peste tot e nedreptate.
Monopol nasol, când nu faci loc de frica lor.
A tuturor celor ca noi, care tună în microfon.
Dăm cu pace și război ca Lev Tolstoi.
Dacă-nțelegi Toy Story, noi suntem alt soi.
Împărate, învață și împarte.
Nu ține la cetate, că ține de lașitate.
Tu ești Rashid? Da împărate! Vrei avere și palate?
Arza-te-ar focu’ cu toate, tu nu vezi ce am în spate?
Rimele de calitate, flow, originalitate.
Cartiere nestemate, străzile întunecate.
Probabil nu te mai suport, deși-mi plăceai la pubertate.
Ești bătrân, singur și trist ca Dinescu la Cetate.
Împărat afacerist la patru ace, etichetă.
Un Onasis onanist pentru o m*ie face chetă.
D’aia tai în carne vie tot ca la măcelărie porc.
Și nu vreo porcărie, fac din asta o meserie.
Caritate? nu cer asta, lasă harfele astea gangsta.
Echitate, pace, rasta, vrei război? aduc napasta!
Da-mi ce merit, nu ce vrei, să nu dau drumu’ la lei.
Că e foame în underground, foame de MC, Dj.
Foame de succes, exces, dar pană de idei.
Împărate îți spun smerit: hai mai da-te-n m*rții tăi!.
Împărate, învață și împarte.
Nu ține la cetate, că ține de lașitate

Sensul versurilor

Piesa este un apel la împărțirea resurselor și la combaterea nedreptății sociale. Artistul se poziționează ca un oponent al lăcomiei și al egoismului, îndemnând la generozitate și echitate.

Lasă un comentariu