C. I. A. – Indiscret feat. Dj Classic.
RASHID:
Monumental mi-e stilu’, ascultă copilu’
Paradoxal sau nu, am și bomba și fitilu’
Fenomenal, un fenomen al străzii, ăsta-i profilu’
Mai natural ca seva, mai clasic ca vinylu’
Rashid, da! Îmi știi deja numele
Acid, da! Sunt evidente spumele
Vei ceda lumea! Nu-ți gustă glumele
De ceva vreme-ncoace nu-ți mai cumpără albumele!
Auzi, știi ce? Câte motive îți trebuie să te lași?
Îți dau eu stive dacă-mi promiți că după o să faci pași
Hai ne lași! Ai harfe de veteran în materie
Clipu’ tău ne sperie, piesa e o mizerie
Sunt ucigaș în serie, tu doar o altă victimă
Coardele mă perie, t***a tu evită-mă
Am pus în versuri furie, dezgust și patimă
Am preferat să scuip, în loc să vars o lacrimă.
Ref:
Poate n-avem bani deoparte
Și poate toate premiile-s date
Prin spate livrate de cifre umflate
Mizerii furate, brutal promovate.
BYGA:
Byga pe flow notoriu cu gloanțe din teritoriu
Până-n gât sictirit de tot același repertoriu
Gata cu dinozaurii, mă, luați Moculeștii de mână
Și vă rugăm plecați agale, împreună
Nimeni nu vă va uita că v-ați făcut treaba, vă mulțumim
Asta nu-nseamnă că vrem să ne-mprietenim
Țintim fără lunetă, preventiv, deocamdată
E un fel de-avertisment, un fel de primă palmă dată
Și nu vorbesc doar pentru mine, mai suntem mii
Toți ăia care vă ascultau când eram și erați copii
Mulți v-ați stricat la c*r și deja bateți câmpii
Iar puștii din ziua de azi nu mai halesc prostii
Piesa asta nu se vrea vreun disc direct
Pentru că, sincer, încă mai pot s-arat respect
Da’ va avea efect, tu cât crezi că te mai minți
O să insist până-n momentu’-n care o să te simți!
Ref:
Poate n-avem bani deoparte
Și poate toate premiile-s date
Prin spate livrate de cifre umflate
Mizerii furate, brutal promovate.
PHILA:
Traduceri în loc de versuri, lumea nu mai poa’ să-nghită
Dac-ai fluturi în stomac, sigur ai mâncat omidă
Sprâncene ridicate, impresii fără măsură
De la atâtea buze umezi, rămâneți fără flegme-n gură
Îți iau periuța, mă c*c pe ea, te spăl pe dinți puțin
Da’ la cât c*cat mănânci, gustu’ nu ți-e prea străin
Doamne, da’ câtă falsitate, câte impresii
Câte harfe-mprumutate, n-ai la cine s-ai pretenții
Festivități trucate cu multe premii aranjate
Albume promise ies peste un an, doi ani jumate
Iar din nesimțire, mizați tot pe rahaturi
Atâtea skituri și remixuri, doar s-apară mai multe trackuri
De ani de zile am obosit cu-aceleași fețe
Aceiași trubaduri și tot felu’ de zdrențe
Piața e saturată, lumea saturată
Mă, cât vreți s-o mai lungiți? Plecați în p*la mea o dată!
Ref:
Poate n-avem bani deoparte
Și poate toate premiile-s date
Prin spate livrate de cifre umflate
Mizerii furate, brutal promovate.
Sensul versurilor
Piesa este o critică dură la adresa industriei muzicale românești, acuzând lipsa de originalitate, favoritismele și promovarea agresivă a unor produse de calitate îndoielnică. Artiștii își exprimă frustrarea față de starea actuală a scenei muzicale și îndeamnă la schimbare.