C. C. & Shutz feat Pacientu’ – Autopsie

Intro:
“Eu trebuie să avertizez, trebuie să curăț… Ăsta este rostul meu pe pământ, prin ceea ce fac, prin artă, prin discursul meu pe care mai apuc aici, pe ici pe acolo, să îl spun. Noi nu putem să fim într-o tabără din asta: săracii fără direcție, care mimează politica, mimează democrația zăpăcită… Nici ei nu mai știu… Ei știu, sunt foarte coerenți, dacă ați observat, și au program, România are un program clasat a furat, în șterpelit, în a absorbi fonduri europene… Acolo au program, au o coerență aproape de grupa sanguină.. Ei sunt extraordinari, sunt genetic programați în a fura… Deci noi trebuie să identificăm lucrul ăsta, pentru că mâine, și poate și astăzi în clasa politică sunt oameni… În securitatea statului poate să nu mai zic oameni, cum să zic eu, de o credință extraordinară, care încă nu pot să dea la o parte mecanismul acesta, inerțiile lui, demența lui… Pentru oamenii ăștia, care văd că sunt români… Ei trebuiesc recuperați! ”.
Shutz:
Trăiesc într-o poveste c-un decor monoton
Unde ai mei nu dau o flegmă pe ce este-n jurul lor
Și alți oameni rupți de foame, ce cad în stradă lați
Mă uit în jurul meu și văd o grămadă de frați
Resemnați cu gândul de: “Fie ce-o fi să fie! ”
România, o țară ce se scaldă în sărăcie
Prea multă sclavie
Și zic că încă trăim bine
Cât timp un gram de m*******a își permite aproape oricine!
Pușcăriile sunt pline
N-am scăpat de infractori
Pe unii dintre ei încă-i vedem la televizor…
La știri țin discursuri către popor
Incapabili de schimbare, nici nu încearcă, nici nu vor!
În timp ce mulți români ridică ochii către Creator,
Cu-o Biblie și-o cruce-n mâini, și cu gândul la topor…
Cartea Sfântă spune: “Nu dori răul semenilor”
Dar ăsta-i ochi pentru ochi, e omor pentru omor!.
Pacientu:
Îmi amintesc în poze de ea, așa cum o știam
Era frumoasă și bogată, și nimic nu ne cerea
Decât să o iubim, dar ne-am bătut joc de ea
Și acum s-a dus țara mea… România!
Avea multe probleme, probleme mari
Făcute toate, de oameni ce se credeau tari
Doar ca să o folosească.. Și ca să trec în revistă
Tot ce s-a întâmplat, trebuie să fac o listă!.
C. C:
Încep să enumăr câteva probleme când
Omul de rând
Se duce cât mai mult la fund
În față e prăpastia, ne strigă
Țara asta e la pământ, formă mitică
Lumea strigă,
Plânge cu flori la mormânt
Am pierdut ce aveam mai sfânt
Pe Pământ!
O trompetă funebra își cântă odorul
În timp ce noi, tăcuți, îi prezentăm onorul….
Pacientu:
Sunt aici, toți cei care o viață întreagă au vrut
S-o ducă tot mai sus în lume, am avut
Eroii noștrii sportivi, cercetători
Artiști sau oameni simpli, privind spre viitor.
Însă au fost mulți care n-au vrut să fie bine
Au vrut să le fie mai bine
Și-au văzut în mulțime
În loc de frați, doar o cireadă de boi
Și-au vrut să ne transforme în sclavi chiar aici, la noi….
C. C.:
Majoritatea nu știe ce înseamnă libertate
Certuri, bătăi, femei cu coaste sparte
Copii maltratați, oameni muritori de foame
“Oh no! ” = Imagini cu drame
Toate puse în drame…
Asta e realitatea!
Deschide cartea!
Hai să ajutăm dreptatea
Să dăm jos
Ce nu e țării de folos!
Nu încerca să mă avânți în loc primejdios…

Sensul versurilor

Piesa este o analiză critică a problemelor din România, evidențiind corupția, sărăcia și lipsa de direcție. Artiștii își exprimă dezamăgirea față de starea actuală a țării și îndeamnă la schimbare și la recuperarea valorilor pierdute.

Lasă un comentariu