M-ai închis doar apăsând butonul,
Apoi ai pretins că nu însemn nimic.
Nu sunt un sfânt, e ușor de spus,
Dar ghici ce, dragă, nu ești un înger.
Îți place să țipi, acolo cuvintele sunt ca armele,
Mergi drept, alege-ți cea mai bună lovitură, femeie.
Vreau să te părăsesc, este ușor de văzut,
Dar ghici ce, dragă, nu este așa de ușor.
Gasim atâta complicare.
În aceste degete pline cu amintiri.
Deci rupe imaginile de pe peretele tău.
Da-le jos, arde-le pe toate.
Aprinde focul, pleacă departe.
Nu a mai rămas nimic de spus.
Ia cenușa de pe podea,
Arde-o doar ca să te asiguri
Că nu a mai rămas nimic de la mine.
Doar amintiri dulci-amărui.
Vreau să alerg și să scap din închisoarea ta,
Dar când plec simt că ceva lipsește.
Nu îmi este frică, este ușor de spus,
Nu poate fi raiul, mă simt ca și cum aș fi în iad.
Ești ca un drog de care nu mă pot lăsa.
Vreau mai mult și nu pot opri pofta.
Încă te vreau, este ușor de văzut,
Dar ghici ce, dragă, nu ești chiar așa bună pentru mine.
Gasim atâta complicare.
În aceste degete pline cu amintiri.
Deci rupe imaginile de pe peretele tău.
Da-le jos, arde-le pe toate.
Aprinde focul, pleacă departe.
Nu a mai rămas nimic de spus.
Ia cenușa de pe podea,
Arde-o doar ca să te asiguri
Că nu a mai rămas nimic de la mine.
Doar amintiri dulci-amărui.
Sensul versurilor
Piesa descrie o relație complicată, marcată de atracție și repulsie. Protagonistul se simte prins într-un ciclu de dependență emoțională, incapabil să se desprindă de amintirile dulci-amărui, chiar dacă realizează că relația este distructivă.