Bogdan S:
Unii îi zic destin, alții blestem;
Eu încă mai am clipe când vreau să te chem,
La scară să fumăm o țigară,
Îmi amintesc de tine mereu cum era odinioară.
Băteam străzile împreună, tu ai plecat.
Am împărțit o pâine în două și la propriu și la figurat.
Ai fost lângă mine, am fost lângă tine
Și în zilele cu furtună și în zilele senine.
Cel mai bun prieten, te iubesc ca un frate,
Eu te simt foarte aproape chiar dacă ești departe.
Ai ales să pleci mult prea devreme și prea șocant,
Simt nevoie să te cert, ce p*la mea ai rezolvat?!
Lângă mine găseai rezolvare la orice,
Orice ușă ferecată poate fi deschisă, probleme
Se pot rezolva cu calm și răbdare,
Orice chin oricât de mare are salvare.
Dar nu în modul ăsta, strig oare de ce?
Cu greu reușesc să stăpânesc lacrimile.
Pe interior îs praf, lacrimi și bocete de când ar fi trebuit să bem, râsete în hohote.
Nu mai am cuvinte, durerea e prea mare,
Dar fratele tău pentru tine e tare, rămâne în picioare.
Doar seara mă prăbușesc în genunchi, e greu.
Mă rog din suflet să te ierte Dumnezeu!
Refren:
Ai plecat fără să ne anunți, n-ai motive să te scuzi
Ai plecat fără să ne anunți, ne-ai lăsat cu ochii uzi
Dar acum totul pare așa bizar, oricât te-aș striga știu că e în zadar
Știu că nu mă auzi, dar în schimb ne veghezi
Și într-o zi o să ne revedem chiar dacă e greu să crezi.
Bogdan S:
Oare știi ce înseamnă să-ți duci un prieten pe ultimul drum?
Dacă știi ce înseamnă zi-mi și tu, ce simt acum.
Timpul parcă stă în loc când apasă gânduri dureroase
Și tot ce rămân sunt amintirile frumoase.
Doi copii rebeli pe străzile din cartier
Cu ambiție și vise de fier până la cer.
Timpurile care au venit ne-au despărțit,
Dar mă repet a mia oară, eu mereu te-am iubit.
Când și-a băgat Dracu coada și ne-am certat
Iartă-mă pentru momentul când mâna la tine am ridicat,
Însă părerile de rău nu-și mai au rostul
Am rămas singur să joc pentru doi jocul nostru.
Dar regret că n-ai venit să mă vezi când cânt, tată
Da, aș vrea să dau timpul înapoi măcar o dată
Să vii să vezi că am familia la care am visat, dar e târziu.
(Sufletul plânge, ai plecat).
Refren:
Ai plecat fără să ne anunți, n-ai motive să te scuzi
Ai plecat fără să ne anunți, ne-ai lăsat cu ochii uzi
Dar acum totul pare așa bizar, oricât te-aș striga știu că e în zadar
Știu că nu mă auzi, dar în schimb ne veghezi
Și într-o zi o să ne revedem chiar dacă e greu să crezi.
Sensul versurilor
Piesa exprimă durerea pierderii unui prieten apropiat. Naratorul își amintește momentele frumoase petrecute împreună și regretă că nu a putut împiedica plecarea acestuia, exprimându-și dragostea și dorul profund.