Bodolan David – Dragostea Mea

Dragostea mea.
1.
Întâia dată când te-am cunoscut,
Nu am putut ca să rezist mai mult de un minut,
Te-am luat în brațe și te-am sărutat,
În timp ce tu… tu m-ai încurajat,
Și-atunci am prins curaj și chiar credință,
Și am crezut că cu o picătură de voință,
Tu o să fii a mea și eu al tău,
Ne vom iubi la bine și la rău.
Refren: Și nu… nu m-am păcălit. Tu m-ai iubit,
Tu m-ai iubit, când vântul a bătut,
Tu m-ai iubit chiar dacă eu n-am mai putut.
De-aceea tu, tu vei rămâne dragostea mea,
Tu vei rămâne în inima mea, în viața mea,
Căci tu… Tu ești dragostea mea x2.
2.
Și-n fiecare zi încerc să mă refac,
Să-ți fiu pe plac ca și o floare proaspătă de mac,
Căci tu de două ori tu m-ai iertat,
Tu m-ai iertat chiar dacă eu n-am meritat,
Și chiar dacă am învățat pe calea cea mai grea,
Am realizat că tu ai fost și ești comoara mea,
Și dintr-o dată-așa mi-am amintit,
De ziua-aceea-n care noi ne-am întâlnit.
3.
Căci tu ai fost, ai fost și vei rămâne,
Cu o iubire, iubire-adâncă-n mine,
Vei fi în viața mea acum,
Vom merge amândoi pe-același drum,
Și da, acum când mă gândesc,
Cu drag îmi amintesc,
Cum mi-ai promis în acea zi,
Că lângă mine toată viața tu vei fi.

Sensul versurilor

Piesa exprimă o dragoste profundă și recunoștință față de persoana iubită, care a oferit sprijin și iertare necondiționată. Cântărețul își amintește cu drag de începutul relației și promite să rămână alături de persoana iubită pentru totdeauna.

Polizorul de Strofe
Versuri corectate și adăugate de: Polizorul de Strofe

Lasă un comentariu