Încep prin a spune cum s-a întâmplat,
M-ai sunat din parc și mi-ai spus că m-ai așteptat
Și am zis că vom mai ieși noi odată,
Înainte de a nu ne mai vedea niciodată
Iar tu ai zis: -Ce, cum să faci așa ceva?
Tu ești dragostea mea, nu mă poți lăsa,
Dar eu am aruncat telefonul pe pat
După ce ai vorbit, ai închis
Și spre parc am plecat.
Pe drum spre tine m-am tot gândit
-Nu trebuie s-o las, mă va crede nesimțit!
Dar când am ajuns acolo și te-am văzut,
Erai cu altul,
Mi-am dat seama că altă viață ai început,
Și nu a trecut o lună sau o săptămână
Până să primesc un mesaj cu textul: -Noapte bună!
Și ghici de la cine l-am primit,
De la fosta mea prietenă care acum avea un iubit!.
-Nu mai suna, nu mai da mesaj
I-am dat înapoi,
-Nu vreau să mai fie nimic între noi doi,
Poți să faci ce vrei, dar m-ai înșelat,
Cu băiatul pe care toată strada îl crede un ratat
Când am crezut că e mai bine,
Ți-ai bătut joc de mine și în același timp și de tine,
Nu îmi spune acum că îți pare rău,
Viața merge înainte oricât ar fi de greu,
Și să nu-mi faci ce mi s-a mai întâmplat, i-am scris în mesaj
Dar după 5 minute mă sună garda și îmi zice:
-Ioana s-a spânzurat!
Am încremenit, nu mai aveam cuvinte,
De atunci doar pe Ioana o am în suflet și în minte!
Pun punct aici la tot ce am avut de spus,
Viața merge într-un stil diametral opus!
Sensul versurilor
Piesa descrie o poveste tragică de trădare și pierdere. Protagonistul descoperă infidelitatea partenerei sale, iar evenimentele culminează cu suicidul acesteia, lăsând protagonistul copleșit de regret și durere.