La marginea orașului apar multe drumuri noi,
La marginea orașului pământul se rupe în mii de bucăți.
Tăblițe colorate prezintă viitoare mărețe edificii,
Iar de după grase bălării rânjesc proaspete fundații.
La marginea orașului metrul pătrat îmbracă zilnic
straie noi… de valoare.
La marginea orașului mirosul de var și de mortar
se combină cu mirosul proaspăt de pantofi de lac.
La margine de-oraș,
Acolo-aș vrea eu să trăiesc.
Etaj peste etaj,
Garaj lângă garaj.
Un pitic de grădină a-nceput revolta.
Geamurile termopane l-au urmat
și împreună cu ușile de garaj
s-au îndreptat spre centrul noului oraș.
Acolo un geam termopan în formă de pentagramă a strigat:
„Să trecem totul prin inox și plastic!”
Dar totul era trecut prin inox și plastic.
Astfel încât piticii, ușile de grădină, ușile de garaj
toate împreună au hotărât să facă o asociație –
O asociație de evidențiere a lucrurilor profund asemănătoare
din ghetoul de aur și au plecat pentru că la fix
începea întâlnirea masonilor de rigips.
Vreau să mă așez,
Vreau să mă fixez,
Vreau să mă aranjez,
Vreau să mă instalez,
Vreau să viețuiesc,
Vreau să mă stabilesc,
Vreau să mă statornicesc,
Vreau să locuiesc în ghetoul de aur!
Vreau sa cresc în ghetoul de aur,
În ghetoul de aur, în ghetoul de aur!
Vreau să mă preamăresc în ghetoul de aur,
În ghetoul de aur, în ghetoul de aur!
Vreau să mă preacurvesc în ghetoul de aur!
În ghetoul de aur, în ghetoul de aur!
Vreau să mă-nmulțesc în ghetoul de aur,
În ghetoul de aur, în ghetoul de aur!
Sensul versurilor
Piesa satirizează obsesia pentru dezvoltarea urbană rapidă și uniformizarea prin materiale precum inoxul și plasticul. Critica aspirațiile superficiale și pierderea identității într-o societate dominată de materialism și conformism.