Da lie lie ciocârlieeee
Cât de dragă-mi ești tu mie.
Da așa fac eu când mă ia dorul de tine, de tine
Nu se-nțelege nimeni cu mine, cu mine
Dau cu tot ce apuc și fac prăpăd
Nu mă calmez până nu te văd.
Da când mă ia dorul de tine
Beau câte două, trei zile
Și pastile dac-aș lua
Tot nu mă pot vindeca
Că tu ești rețeta mea.
Și pastile dac-aș lua
Tot nu mă pot vindeca
Că tu ești rețeta mea.
Da sunt ca un copil când sunt cu tine, cu tine
Ești îngerul meu ce-mi face bine, doar bine
Când nu ești tu parcă mă sufoc
Simt că nu mai am aer deloc.
Da când mă ia dorul de tine
Beau câte două, trei zile
Și pastile dac-aș lua
Tot nu mă pot vindeca
Că tu ești rețeta mea.
Beau câte două, trei zile
Și știu că mi-ar face bine
Dacă ai fi lângă mine.
Da când mă ia dorul de tine
Beau câte două, trei zile
Și pastile dac-aș lua
Tot nu mă pot vindeca
Că tu ești rețeta mea.
Și pastile dac-aș lua
Tot nu mă pot vindeca
Că tu ești rețeta mea.
Sensul versurilor
Cântecul exprimă dorul intens față de o persoană, descriind sentimentul de dependență și nevoia de prezența ei pentru a se simți bine. Absența persoanei dragi provoacă un sentiment de sufocare și disperare, iar încercările de a alina dorul prin alcool sau medicamente se dovedesc ineficiente.