Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta, umbra ta
Umbra ta, umbra ta.
Când mă trezesc în noapte, umbra ta-i aici
Oriunde calc, oriunde merg, e tot aici
Și mă simt specială, poate unică, sub soare
Și când dispare, c-un „Te iubesc”, umbra ta apare.
Și te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra ta să-mi arate al inimii joc
Te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra mea vrea să-ți arate ce eu nu pot.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta, umbra ta
Umbra ta, umbra ta.
Și dacă-i noapte sau zi
Și timpul de s-ar opri
Umbrele noastre-s pereche.
A ta-mi zice ce știi
A mea ce vrei să știi
Ele spun la ureche.
Cât de minunați părem
O iubire la extrem
Ele ne scriu un poem
Sentiment suprem
Trăim un fenomen.
Și te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra ta să-mi arate al inimii joc
Te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra mea vrea să-ți arate ce eu nu pot.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Îmi dai motive să trăiesc
Și să spun mereu ce simt
Îmi dai motive să zâmbesc
Și să nu vreau să te mint.
Fără motive te găsesc ușor în orice labirint
Și atunci când cad și stelele, doar umbra ta o simt.
Și te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra ta să-mi arate al inimii joc
Te rog, te rog, te rog, te rog
Umbra mea vrea să-ți arate ce eu nu pot.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea.
Umbra ta mă veghea
Și nu simțeam lipsa ta
Umbra ta-mi arăta
Ce inima nu putea
Sensul versurilor
Piesa explorează o relație profundă și dependentă, unde umbra persoanei iubite devine un simbol al prezenței și al ghidării. Umbrele devin mesageri ai sentimentelor ascunse, exprimând ceea ce cuvintele nu pot.