Bebbe – Iubire în delir..
Nu am început planificat pentru piesă.. zic
Știi că nu-mi place să fabulez nimic
Sunt telespectatoarea încorporată de dezinteres
al propriului meu prezent infect fără sens
Ironic îmi zâmbești până și atunci când ești absent
Mereu vrând să lași impresia că ești mereu atent
O vorbă ipocrită aruncată în aer liber
Ma dezamăgește că te-am comparat vreodată cu un înger
Un „te iubesc” afișat pe un ecran electronic
fără chinuri, fără stres.. nu înseamnă nimic
Zi-mi cum îndrăznești pe un ton monoton
să-mi șoptești iar și iar vorbe false în telefon
Atâtea șoapte teatrale auzite poate că prea des
Ma oprește acum să mă implic cu acel ales
Faptul că am crezut în tine, greșeala mea
a fost vina mea, și acum mă simt un pic cam grea
Îmi aud gândurile într-un pahar cu băutură
din care jumătate, se duce dintr-o gură
Nu știu ce e de făcut, să-mi revin iar
Încerc să mă ridic, dar încerc în zadar
În dar ai primit inima mea, știi bine
Ți-ai bătut joc, am rămas eu și cu mine
Îmi salut prietenul imaginar dezlănțuit
ce dansează în jurul meu un pic cam șerpuit
ATENȚIE! În prim plan, acum iepurașul cel nebun
Tăcere! nu se știe ce și cum se va întâmpla acum
călare din orizont pe vertical aterizează
pierdut în lumea lui, Batman se enervează
ca binele lucrează cu răul în complicitate
apare de nicăieri, Superman al rescate
de anxietate suferind și de benzi desenate
gata să salveze pastele ma-tii de gânduri alertate
colorate în roz și verde, luptă pentru libertate
riști să-i stai în cale chiar și atunci când ai dreptate
îl omoară și pe Moș Crăciun fără riscuri asumate
ca e gata să se folosească de orice fel de agresivitate
devine comică ideea unei zile în versuri pastelate
ascultate la orice pas de pustoaice rușinate
ajunse la 13 ani încercări eșuate
prin asocieri prea dese de celule fuzionate
combinate, cumpărate pe nimicuri abordate
de către Dexter, geniul invențiilor nerealizate
dorite, dar visate încă de la pubertate..
sunt rime aberante, subiecte neabordate
știu, sunt de caterincă toate exponate
pentru copii abia eliberați de maternitate
direct pe băncile din facultate..
Sensul versurilor
Piesa exprimă dezamăgirea într-o relație și confuzia generală a autoarei. Versurile amestecă sentimente personale cu observații critice asupra societății și a problemelor adolescenților, folosind un stil haotic și suprarealist.