Bizi:
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele,
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele.
Echo:
Încep cu abracadabra, uite dispare lada,
Și când credeam că-i gata, uite c-apare alta,
Aștept să-mi găsesc fata, încă mi-e tare dalta,
Ia zi frate, cum stăm? Are pește balta?
Blană bombă, uite cum se întâmplă,
Toate-și defilează vrăjeli pe la mine-n tâmplă,
Drept și sigur la subiect, doamne fer’ pe lângă,
I-am spus c-am inima frântă și-a-nceput din nou să plângă,
Dă-mi o bere c-astea nu-s de mine, c****,
Tot ce-mi intră mie în cap se sfârșește pe o foaie,
Leu de zodie, cu ochii după o gazelă,
Stella aia blană ce mi-a mai rămas fidelă,
În rest toate se duc, le seduc și iar pleacă,
Am muncit destul să-mi dau seama că nu am nicio treabă,
Sunt rece la suflet ca și berea, bea sau freacă,
Că mi-am băut viața, și-acum e foarte seacă.
Bizi:
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele,
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele.
Codrin:
Sinceritatea-i amendabilă, deci vă iubesc pe toți,
Și-n cer e tatăl cel ceresc care ne cam vede pe toți,
Mă, iară m-am făcut mut culmea, mai devreme vorbeam,
Viața-i cu suiș și cu coborâș ca ochii lu’ Ciorbea,
Că borâși dimineața când ai văzut ce-ai combinat,
Coborâși din pat sa fugi da’ degeaba, s-o sculat,
Iară mi se rupe p***a că iar mi se rupe banda,
Ajung acasă și aud cum îmi beau fantomele din Fanta,
Dau din buci toate moartele, nu îmi recunosc faptele,
Și poate le scuip că mie nu-mi plac ștoarfele,
Io n-am fost alcoolic, camarazii m-or corupt,
Ne facem kamikaze după raze, portofelu-i rupt,
Bagă nos, uno dos, sticla sus și noi pe jos,
Treaz am fost de dimineață, mi-o ajuns, mersi frumos,
Dă paharu-ncoace, să nu te faci că plouă,
Dacă ai două fete ți le sparg pe amândouă.
Bizi:
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele,
E pur și simplu magie, tu nu înțelegi de ce,
Peste tot unde mă duc se golesc sticlele.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de euforie indusă de alcool și petreceri, prezentând o perspectivă cinică asupra relațiilor și a vieții. Se vorbește despre iluzia controlului și despre evadarea din realitate prin vicii.