Sunt mereu în mintea ta zâmbind ca prima dată…
când m-ai văzut și n-ai crezut
că vei rămâne singur.
Vrei să mai rămân doar un minut,
dar oare nu e prea mult?!
… și a trecut prea mult
de când nu ai mai simțit cum te ating
și acum te simți pierdut..
vrei să-mi vorbești,
dar nu știu să te mai ascult…
Și știu că plângi când mă vezi,
plângi și nu crezi că mă îndepărtezi,
plângi când mă strigi
și știu că-ți lipsesc de-nnebunești,
dar tot ce mai poți să mai faci e să plângi.
Și stingi când nu poți să mai suporți,
totul e pierdut,
dar e ce ai vrut și știu că-ți lipsesc de-nnebunești…
Știu că nu-i ușor să stai singur acum,
privind în gol gândind nimic,
sufletul te întreabă cât va mai dura
până să începi să strigi că mă iubești,
dar nu vrei să mai trăiești…
Și a trecut prea mult
de când nu ai mai simțit cum te ating
și acum te simți pierdut.. ieieieieiee
vrei să-mi vorbești, dar nu știu să te mai ascult….
Sensul versurilor
Piesa descrie sentimentele de regret și singurătate după o despărțire. Persoana realizează că a pierdut pe cineva important și acum suferă, dar nu mai poate schimba nimic.